Valeriu Saharneanu

Când ai dubii, spune adevărul. (Mark Twain)

Home » Rusia se pregătește de război. Noi ne pregătim doar de Paște?

Rusia se pregătește de război. Noi ne pregătim doar de Paște?

De câteva săptămâni bune, Federația Rusă desfășoară pregătiri militare ample în jurul granițelor Ucrainei. De câteva luni, enclavele rusești din Donețk și Luhansk, împroașcă aproape zilnic cu obuze de artilerie în direcția ucraineană a liniei de demarcație. În rezultatul lor, în tot anul 2020 au fost uciși 50 de militari ucraineni, în timp ce în primele luni ale anului 2021 au fost omorâți deja 29. Tocmai 4 au fost uciși în data de 26 martie. Concentrarea de trupe, tancuri, armament greu la granița ruso-ucraineană este însoțită de o propagandă acerbă a mediilor ruse de stat.

Propaganda, dezinformarea și manipularea a fost dintotdeauna parte a războiului la ruși, faza lui ațâțătoare, menită să aducă populația sa la starea de clocot a urii. Întreg ansamblul măsurilor de „pregătire morală” a soldaților și mercenarilor ruși de un nou război cu ucrainenii are un element specific extrem de important. Una era să-i îndemni pe soldații și mercenarii ruși să lupte împotriva „fasciștilor români” în războiul de pe Nistru din 1992, a „naționaliștilor gruzini”, în războaiele din 1992 și 2008 și alta e să-i faci pe ruși să lupte cu aceeași determinare împotriva ucrainenilor. „Delicatețea” situației este că mașina de propagandă rusă trebuie să-l facă pe rusul cu armă, și nu numai cu armă, să uite că îl are în față pe cel mai apropiat frate al lui slav. Logica propagandei putiniste este că rusul cu armă pornit cu război împotriva fratelui său, trebuie să fie „pregătit moral” să ucidă în primul rând din ură, și mai apoi din cauzalități de contract. Ura oarbă e mai temeinică într-un război fratricid pentru cel interesat în declanșarea lui. Ura animalică, îndepărtează pericolul deșteptării bruște a agresorului, care, lăsat la mintea lui, ar putea să-și dea seama de păcatul în care a fost băgat de superiori și, indignat de nimicnicia acestora, ar putea să întoarcă arma împotriva celui care l-a incitat la uciderea de frate. În 2014, drept ingredient declanșator al urii a servit o imagine horror, fabricată, a unui băiețel răstignit de „fasciștii” ucraineni. În prefața războiului care stă să se aprindă în 2021, rușii merg cam pe același calapod, doar „modernizând„ un pic fabricația: imaginea horror servită de ei zilele acestea este cea a unui copil făcut terci de o dronă vrăjmașă.

Partea de propagandă este agregată la declarații din ce în ce mai belicoase ale oficialilor ruși pe linie diplomatică. Putin deocamdată a luat apă în gură. Este un joc așezat pe note. El va intra în scenă în data de 21 aprilie, fiind așteptat în fața Consiliului Federației cu un raport anual, de data aceasta unul special (se speculează că va fi ca și cel din martie 2014 care a instigat la ocuparea Crimeii), privitor la starea nației. Până atunci slobozi în declarații sunt lăsați să facă buldogii Kremlinului – Lavrov, Kozak, Peskov, Rogozin și alții. Misiunea lor este să arunce gaz pe foc și să creeze atmosfera iminenței războiului. Declarațiile belicoase sunt însoțite de mișcări de trupe spre direcția Ucraina. Deplasarea este făcută de data aceasta la lumina zilei, de o manieră demonstrativă, chiar spectaculară. Convoaiele de trupe și garniturile de tren pline cu tehnică de război în mișcare către front sunt lăsate pradă nu doar instalațiilor de captare a imaginilor de pe sateliții inamici, dar și a obiectivelor de pe camerele numeroaselor telefoane mobile. Este un spectacol pe temă de război la vedere.

Că Putin dă acest spectacol pe muchie de conflict militar, urmărind scoaterea regimului său din izolarea internațională ar fi una din explicațiile luate în dezbatere de presa internațională și de cancelariile celor mai mari puteri ale lumii. Faptul că reprezentația este însoțită însă de omoruri reale în zona liniei de demarcație din estul Ucrainei, dar și memoria precedentului întâmplat în anul 2014 și soldat cu ocuparea Crimeii, a Donbasului și moartea a peste 15 mii de ucraineni, îi face să ia jocul rușilor în serios.

Casa Albă a preîntâmpinat Kremlinul să se abțină de la provocări și să înceteze masarea trupelor la granița Ucrainei. De rând cu avertizările adresate Rusiei, NATO, la rândul lui, a răspuns gestului ei războinic prin concentrarea a cel puțin 40 de mii de trupe și a peste 15 mii de unități tehnice, inclusiv a aviației strategice, pe direcția sa estică. Președintele american a vorbit ieri la telefon cu Putin, reiterând susținerea Ucrainei într-un eventual conflict direct ruso-ucrainean și a exprimat îngrijorările occidentalilor în legătură cu escaladarea până la limită a situației de criză de către administrația de la Kremlin. Surpriza a fost că Biden i-a propus lui Putin o întâlnire personală într-o țară terță, ceea ce ar putea fi considerată drept o mare victorie a lui Putin în atingerea obiectivelor urmărite de scoatere a regimului său din izolare, agitând securea războiului. Politician cu multă practică și în cunoștință de cauză referitor la jocul rușilor, Biden a hotărât probabil să recurgă la un gest neașteptat și să-l lipsească pe Putin de orice dezlegare în a se considera stăpân de neoprit și de necontestat în spațiul învecinat Rusiei.

Este de remarcat că acest mesaj a fost transmis ieri lui Putin într-o formă mult mai directă și pentru prima dată extrem de explicită, de către Secretarul General NATO, Yens Stoltenberg. Oficialul Alianței Nord-Atlantice a arătat într-o conferință de presă că motivul principal al acestei noi escaladări de război la care recurge Rusia este decizia tot mai ferm exprimată a Ucrainei de aderare a ei la structurile NATO. Rusia vrea ca toate țările care tind să adere la careva structuri europene, inclusiv NATO, ar trebui să aibă permisiunea Kremlinului. Altfel ele vor avea război. Replica lui Stoltenberg a fost ca niciodată exhaustivă: ”Le revine celor 30 de aliați din NATO sa decidă când este pregătită Ucraina pentru a deveni membră. Nimeni altcineva nu are vreun drept de a încerca sa intervină sau să interfereze în acest proces. Rusia încearcă acum sa restabilească un fel de sfera de influenta unde ea încearcă să decidă ce pot face vecinii”.

Rusia rămâne deocamdată pe pozițiile ei agresive. Mesajele belicoase continuă să se reverse din amvoanele puterii de la Kremlin. După discuția telefonică de ieri, Putin nu a dat niciun semn că ar fi de acord să se întâlnească față în față cu Biden. Coarda războiului continuă să se întindă până la limite extrem de periculoase. În vârtejul lui are toate șansele să fie atrasă și Republica Moldova. În enclava rusă din zona ei transnistreană ocupată, ieri, au fost observate mișcări de trupe și de tehnică militară. Astfel, fără voia ei, Republica Moldova ar putea să se pomenească în postura de țară agresoare, în cazul în care trupele ruse dislocate în Transnistria se vor implica concertat cu cele din estul Ucrainei într-o intervenție împotriva Ucrainei. Ce va face și cum vor reacționa autoritățile oficiale, recunoscute internațional, ale Republicii Moldova în situația în care nu numai enclava transnistreană militarizată, dar și majoritatea instituțiilor statului, inclusiv Ministerul Apărării și celelalte ministere de forță se află sub controlul politic al coloanei a cincea a Rusiei, reprezentată de Partidul Socialiștilor și liderul lui dedat cu trup și suflet intereselor Kremlinului?

Conștientizează oare statul independent Republica Moldova pericolul mare care îl pândește? Este cumva pregătită Președinția Republicii Moldova să pună această extrem de actuală problema măcar în dezbaterea Consiliului Suprem de Securitate a Statului? Sau problema va fi lăsată la voia întâmplării ori, în cel mai bun caz, dată spre „competența” și la discreția străzii?

Valeriu Saharneanu

14 aprilie 2021

Name of author

Name: Valeriu Saharneanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.