Constatarea UE că RM se află „în mâinile unui grup mic de persoane” dezvăluie natura statului profund criminalizat

A trebuit să treacă patru ani lumină că structurile europene partenere să constate ceea ce forțe politice anti-oligarhice autohtone au semnalat încă de prin 2013-2014: că odată încăpută pe mâna oligarhilor Republica Moldova va deveni în mod sigur un stat criminalizat.

Patru ani de zile – cu începere de la ultimele alegeri din noiembrie 2014 și până astăzi – Parlamentul European, Comitetele acestuia, Comisia Europeană, demnitari și comisari au umblat cu rugăminți, îndemnuri, povețe și sfătoșenii de tot felul să îndrepte pașii din ce în ce mai încâlciți ai guvernării înfățișate la Chișinău de Partidul Democrat al lui Plahotniuc.

Tot sperând că politicienii de la Chișinău nu vor vrea să facă rău intenționat țării lor, europenii,  s-au amăgit cu gândul că abaterile acestora nu sunt nimic altceva decât niște poticneli inerente grabei cu care câțiva băieți moldoveni ambițioși doresc să facă lucruri cât mai mari, cât mai bune și cât mai multe; pentru țară, pentru conaționali, dar și pentru dânșii. Ei nu-și puteau închipui că ambițiile acestor băieți ar putea să meargă atât de departe, încât țara și cetățenii să fie văzute de ei drept surse de îmbogățire a băieților, nu de slujire credincioasă intereselor generale ale acestora, precum au jurat cu mâna pe Constituție.

Cu nespusă uimire, europenii au putut vedea cum Republica Moldova și cetățenii ei au fost eliminați din ecuația îmbogățirii conținută în Acordul de Asociere Republica Moldova-UE. Țara și cetățenii au fost introduși în schimb într-un plan feroce de despuiere. În evoluția nefastă a evenimentelor petrecute în mica țară, europenii au fost mirați de șotia urâtă a băieților „pro-europeni”, Filat-Leancă-Lazăr-Candu-Plahotniuc, făcută în cazul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, au rămas frapați de poznele lor cu devalizarea sistemului bancar și au fost șocați de furtul obraznic al unui Miliard de dolari din rezervele Băncii Naționale. La farsa, soră cu nerozia, a anulării rezultatelor alegerilor pentru primăria Chișinăului, toate instituțiile europene, toți partenerii de dezvoltare, au înmărmurit. Șocul le-a deschis dintr-o dată ochii și au putut să vadă ce e cu Republica Moldova de fapt și cine le sunt partenerii în această țară. Fără obișnuiții ochelari cu dioptrie diplomatică s-a putut vedea că elementul criminal răzbate de sub toate zdrențele cu care se înfofolește pe la baluri europene guvernarea de la Chișinău, ajunsă între timp monocoloră politic.  

De data aceasta reacția nu a întârziat. Rezoluția din 5 iulie 2018 a Parlamentului European și conservarea asistenței macrofinanciare a însemnat schimbarea radicală a întregului sistem de relații ale instituțiilor Uniunii Europene cu decidenții politici de la Chișinău. Uniunea Europeană a constatat atunci „deteriorarea continuă a standardelor democratice în Republica Moldova” și „o tendință tot mai pronunțată spre o guvernare autoritară și arbitrară”. A fost constatarea că în Republica Moldova statul de drept – principala pre-condiție a sprijinului acordat sistemic de Uniunea Europeană – a încetat să mai funcționeze, deci, să mai existe.

Și iată săptămâna aceasta, la 9 octombrie 2018, Comitetul pentru Afaceri Externe (CAE) a ascultat și examinat raportul de toamnă al europarlamentarului lituanian Petras Austrevicius privind Republica Moldova. Sintetizând comunicarea europarlamentarului, Comitetul vine în rezoluția adoptată cu o formulare-verdict inedită, nemaipomenit de dură, dar tot atât de exactă, dreaptă și exhaustivă: „(Republica) Moldova este capturată de interese oligarhice, având economia și puterea politică concentrată în mâinile unui grup mic de  persoane care își exercită influența asupra parlamentului, guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, justiției și mass-media,”

Constatarea citată face miezul rezoluției pe care CAE o va propune spre examinare ședinței plenare a Parlamentului European din luna noiembrie. Acolo și atunci lucrurile vor fi desigur întreit nuanțate de un for mult mai numeros al eurodeputaților. Se vor lua în vedere și evoluțiile avute loc între timp în Republica Moldova. Nu se poate ca ei să nu fi auzit despre cea mai recentă escrocherie a „grupului mic de persoane” – privatizarea, copy-past cu modelul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, a companiei de stat Air Moldova.

Crezând că este mai șmecher și că poate schimba cumva optica europenilor asupra realităților din Republica Moldova, iată că Plahotniuc, șeful „grupului mic de persoane” (a small group of people), s-a grăbit să reapară la rampă cu ideea populistă lăsată baltă, de introducere în Constituție a vectorului pro-european. Asta după ce mai deunăzi, tot el, anunțase sfidător despre renunțarea la careva vector geopolitic și canalizarea tuturor politicilor „grupului mic de persoane” pe „dimensiunea” „pro-Moldova”.

Este evident că și de data aceasta micul șef al „grupului mic” încearcă să fenteze. S-a convins toată lumea că el a pus cruce de mult pe integrarea europeană. O arată faptele exprimate în șirul de crime și escrocherii care au sleit de puteri statul de drept și au subminat în puncte-cheie îndeplinirea prevederilor Acordului de Asociere, ceea ce de fapt înseamnă deraierea Republicii Moldova de pe terasamentul integrării europene.

Este o faptă abominabilă prin consecințele ei. Confirmă diversiunea și Petras Austrevicius, care imediat după adoptarea de către CAE a rezoluției cu pricina precizează că: „Nu există o punere în aplicare a părților-cheie ale Acordului de Asociere”. Europarlamentarul regretă „că astăzi trebuie să vorbim despre (Republica) Moldova ca de un stat în care elementele de bază ale democrației și statului de drept sunt grav amenințate de o mână de oameni” (!!!).

Trebuie să înțelegem din cele comunicate că Uniunea Europeană își dă deja seama de statutul real pe care îl are azi Republica Moldova învăluită de „grupul mic”. Ea este conștientă că populația din interiorul acestui stat capturat și criminalizat servește de ostatic regimului. Ea este scutul de siguranță al „micului grup”. Sub acoperirea lui regimul va încerca să rămână ani înainte neatins de lege, blindat de putere. Controlând economia, puterea politică, parlamentul, guvernul, partidele politice, administrația de stat, poliția, justiția și mass-media, „grupul mic” își pregătește minuțios atacul asupra alegerilor viitoare.

„Grupul mic” a mers va banc până acum, urmărind această țintă. El a ignorat reguli și cutume europene, ajustându-și acestui interes major al său tot ce poate fi mobilizat în vederea câștigării lor, – de la cele mai scârboase servicii clientelare prestate de Șor, Leancă și Dodon, până la cele mai scandaloase legi, servite grupului pe filiera guvernului și parlamentului.

Calculul „grupului mic” este unul pe potriva esenței lui imorale, adică cinic: să facă uz de toate metodele admisibile și mai ales neadmisibile pe care și le poate permite, fără teamă, în statul capturat de el, încât Uniunea Europeană să fie pusă în situația să nu aibă încotro și, chiar și cu batista la nas, să dea mâna cu protagoniștii „grupului mic”. Conform cu principiul amoral: învingătorului i se iartă tot.

Din câte se vede calculul cinic nu va merge. Preventiv la acest subiect, Petras Austrevicius le-a spus-o că într-adevăr, „Viitorul relațiilor UE – Moldova depinde acum în mare măsură de modul în care se desfășoară următoarele alegeri parlamentare.” Dar, atenție!:  „Nu este vorba despre cine câștigă, ci despre modul în care câștigă”. 

Lumea știe deci despre modul în care „grupul mic” al lui Plahotniuc vrea să câștige alegerile viitoare, pentru care ele înseamnă a fi ori a nu fi… la libertate. Parte din această lume, Uniunea Europeană, este conștientă că populația-ostatic a Republicii Moldova trebuie salvată și eliberată. Evident, nu prin parașutarea în Republica Moldova a unor forțe capabile să aplice legea în privința uzurpatorilor, ci prin mobilizarea exemplară a forțelor sănătoase. În același context, europarlamentarul lituanian și raportor la UE în relațiile cu Republica Moldova zice că va veni cu propunerea în fața ședinței plenare a Parlamentului European din noiembrie curent ca: „fondurile pentru (Republica) Moldova să fie realocate, fără întârziere, pentru a sprijini în mod direct societatea civilă din Republica Moldova, mass-media independentă, precum și proiectele din sectorul privat și de dezvoltare locală”.

Uniunea Europeană este hotărâtă să ajute societatea noastră la restabilirea statului de drept, înlăturând de la putere „grupul mic” de oligarhi care a transformat Republica Moldova într-un stat profund criminalizat. Este cazul ca și societatea noastră să se organizeze în numele acestei cauze.

Valeriu Saharneanu,

12 octombrie 2018