Alo, Rezina! Mulțumiți de Președinte? 

Alo, Rezina! Mulțumiți de Președinte? 

Întrebarea ași fi putut s-o adresez mai multor localități din nordul republicii care au colorat în roșu harta rezultatelor alegerilor din 13 noiembrie. Dar, fiindcă scriu aceste rânduri pentru săptămânalul „Cuvântul”, întrebarea o adresez rezinenilor, în special celor din centrul administrativ raional care s-au pronunțat electoral în favoarea celui ce ocupă astăzi funcția de Președinte al Republicii mai unanim decât tot restul raionului împreună luat: 67,41 la sută  pentru Dodon este  un rezultat! Chiar unul remarcabil pentru comunistul socialist, am vrea să menționăm.

Nu pot nici până acum înțelege ce argumente de uz local o fi tras mai greu pentru Dodon, de au făcut ca bunii mei pământeni să se organizeze atât de masiv și să voteze pentru liderul unui partid care, se știe bine, are asupra sa o grămadă de neconformități crase, ca să nu le zic altfel, cu cele mai sacre deziderate naționale ale Republicii Moldova l-a care au contribuit în istorie și rezinenii.

Zic argumente de uz local, pentru că numai niște merite extraordinare avute în fața rezinenilor îl puteau bascula pe Dodon atât de sus și atât de categoric în preferințele lor. Precizez – argumente de uz local – pentru că argumentele de circulație națională erau toate, și cu totul, în defavoarea lui Dodon:  de la b ănuielile de corupție (instituirea monopolului la importul cărnii de pasăre, privatizarea Hotelului Codru, etc) încă de pe timpul când era ministru în guvernul comunist al lui Voronin și până la dezvăluirile de ultimă oră ale unor organizații de investigație privitoare la finanțarea, via rețele obscure off-shore, din Rusia, a sa și a partidului său – au putut fi fatale pentru un politician avântat în cursa pentru ocuparea funcției de președinte al republicii. Dar, iată că argumentele de circulație națională au rămas neremarcate de rezineni.

Aparatul lor de percepere corectă a informațiilor și de separare a răului din ele nu a funcționat. Am putea crede că s-a stricat cu totul de îndată ce informația falsă că oponenta candidatului socialist, Maia Sandu , ar fi tranzacționat cu Angela Merkel aducerea în Republica Moldova a 30 000 de refugiați sirieni, a fost luată de bună. Auzind făcătura la câteva canale de televiziune, ei și-ar fi imaginat, probabil, că o coloană imensă de refugiați se întinde începând cu dealurile Cuizăucii și până dincoace de Țareuca și este gata-gata să se reverse pe străzile și piețele Rezinei noastre scumpe.

Ca să fim drepți trebuie să recunoaștem că o coloană a invadat totuși Rezina în acele zile electorale. Numai că ea nu s-a arătat dinspre Cuizăuca, cu refugiați sirieni, ci dinspre Râbnița, cu votanți transnistreni, mobilizați cu banul. S-a întins această coloană de dincolo de Nistru și s-a scurs exact în urnele de vot de la secțiile din Rezina. Operațiunea s-a desfășurat în strictă conformitate cu manevra unei bătălii moderne: atragi atenția inamicului că îl vei ataca din dreapta, dar îl ataci, în fapt, prin învăluire, din stânga. Prin inamic se are în vedere, desigur, electoratul, dar aceste tehnici (frauduloase) fac subiectul altor analize și nu le vom aborda aici.

În fine, ce a fost, a fost. Ce să mai scormonim trecutul. Alegerile au trecut și rezultatele lor au fost validate și date uitării. Să mi se ierte și mie îndrăzneala scoaterii de sub preș a celor 67,41%  după atâta vreme trecută de la alegeri.  Republica Moldova are un Președinte; el s-a apucat de lucru. Numele lui este Igor Dodon și astăzi activitatea lui este discutată în fel și chip în mass-media și în opinia publică. Preocuparea rezinenilor ( și nu numai) este de acum înainte clară: să contabilizeze cu atenție faptele alesului inimii lor și să cântărească dacă aceste fapte corespund năzuințelor lor de viață la momentul când au făcut în el impresionanta investiție de 67,41% . Rezinenii și, alăturat lor, toți alegătorii din Republica Moldova care l-au votat pe Dodon, trebuie să vadă dacă ei sunt de acord cu intențiile noului președinte expuse într-o formă categorică în scurta lui vizită la Moscova, de exemplu.

1. Dacă sunt de acord cu federalizarea, după scenariul Moscovei, a Republicii Moldova;
2. Dacă sunt de acord să fie denunțat Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană;
3. Dacă sunt de acord să plătească Gazpromului datoria de 6,5 miliarde USD în locul regimului de ocupație de dincolo de Nistru;
4. Dacă vor să renunțe la ajutorul României și să se izoleze de frații lor de dincolo de Prut;
5. Dacă vor să fie de acord cu teza că cetele de cazaci au venit în 1992 pe malurile Nistrului ca să elibereze zona de fasciștii moldoveni;
6. Dacă sunt de acord cu declanșarea unor alegeri parlamentare anticipate în acest an;
7. Dacă sunt de acord … cu multe alte „inițiative” neaoșe ale președintelui Dodon care se revarsă ca din cornul abundenței peste capetele moldovenilor.

Ca să scurtăm, vreau să vă, dragi rezineni: mulțumiți de noul Președinte?

Pentru ”Cuvântul”,

Valeriu Saharneanu,

26 ianuarie 2017