Război informațional împotriva Republicii Moldova sau Cine blochează proiectul de lege nr. 152.

images[7]

Am rămas surpins de comunicatul SIS referitor la întâlnirea de taină a trei cozi de topor avută loc de curând la Bălți.

Surpinderea vine nu de la faptul că există agenți acoperiți de înalte funcții care lucrează împotriva regimului constituțional. Adevărat, ei există de foarte multă vreme și activează anticonstituțional aproape deschis. Atât de deschis, încât am putea să ne așteptăm și la gesturi de mare tupeu din partea lor, cum ar fi o petiție plină de indignare că nu sunt decorați pentru această activitate. Că Biserica Rusă locală a decorat în 1992 și după, o serie de mari criminali, ațâțători de război, care poartă răspunderea pentru uciderea a mii de cetățeni. De ce nu ar face-o și statul?

Surpinderea vine de la faptul că SIS irită poporul cu asemenea comunicate bune pentru gazeta de perete de la o casa de nebuni. De ce? Pentru că un Serviciu Inteligent(!) al unei țări nu anunță prin comunicate de presă că se autosesizează atunci când tot poporul strigă în gura mare de foarte multă vreme că aceste scursuri umblă să ne dea foc la casă și așteaptă doar comanda „de la Centru”? A ajuns cumva ecoul acelui strigăt și la urechea fină a SIS-ului?

Mai citesc în comunicat constatarea că Instituția „a luat act de inițiativa lansată care prevede „pregătirea unei revolte a
minorităţilor etnice la Comrat şi Bălţi împotriva autorităţilor legitime ale statului”, „recrutarea unor detaşamente populare, ce ar urma să fie antrenate la escaladarea unor conflicte interne, declanşarea unui război informaţional contra autorităţilor Republicii Moldova”.

Că „pregătesc revolte” și ”recrutează detașamente” de teroriști! (nu „populare”, cum atestă eufemistic SIS-ul), este revoltător, dar în ceea ce privește „declanșarea unui război informațional contra… Republicii Moldova” este de-a dreptul uimitor. De ce? Pentru că războiul informațional împotriva Republicii Moldova nu a încetat nici pentru o clipă de 25 de ani împliniți! Pentru că armele ideologice dușmane au rămas și sunt active pe teritoriul Republicii Moldova cu îngăduința autorităților, inclusiv a SIS-ului. Nu ai cum să declanșezi ceea ce este deja război!

În context, mă întreb și vă întreb: de ce o ultimă nevinovată tentativă de a pune capăt acestui război prin proiectul de lege nr. 152 din 14.04.2014 este de aproape două luni blocată de aceleași autorități ale Republicii Moldova? Cine este complicele lui Formuzal, Garbuz, Markel?

Atașez pentru Opinia Publică proiectul de Lege:

 Biroului Permanent al

 Parlamentului Republicii Moldova

În conformitate cu prevederile art.73 din Constituția Republicii Moldova și art.47 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova se înaintează cu titlul de inițiativă legislativă proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.260 din 27.07.2006 privind Codul audiovizualul al Republicii Moldova.

Deputat în Parlament

Valeriu SAHARNEANU

  

Proiect

 

PARLEMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

LEGE

pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualul al Republicii Moldova

 nr.260 din 27.07.2006.

Parlamentul adopta prezenta lege organică.

Articolul unic . Legea nr.260 din 27.07.2006 privind Codul audiovizualul al Republicii Moldova, ( publicat în Monitorul Oficial nr. 131-133/679 din 18.08.2006 ) cu modificări și completări ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul  7:

Se completează cu  alineatul (6) cu următorul cuprins:

,,(6) Posturile de  radio și de televiziune din străinătate, retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, care propagă ura rasială, șovinismul, separatismul, sprijină propagandistic atentatele la suveranitatea și independența statelor recunoscute de ONU, reflectă în mod abuziv doar punctul de vedere oficial al propriului guvern, practică cenzura în raport cu societatea civilă și opoziția,  susțin ocuparea prin violență și anexarea unor teritorii străine sunt interzise spre difuzare pe teritoriul Republicii Moldova.’’         

2. Articolul 23

 alineatul (6), litera g) se completează după cum urmează:

după cuvântul „indici” se completează  „ şi  documente”;

la finalul alineatului, după cuvântul  „solicitantului”, se completează cu sintagma  „copia documentului de constituire a solicitantului, declaraţia pe propria răspundere a solicitantului cu privire la asigurarea transparenţei proprietății însoţită de extrasul persoanei juridice, nu mai vechi de 30 de zile, emis de registratorii persoanelor juridice din statele de origine, şi de copia actului de identitate a beneficiarului efectiv (persoană fizică)”.

3. Articolul 38:

la  alineatul (2), se completează cu literele (l), (m), (n) și (o) cu următorul cuprins:

(l) difuzarea unei opere cinematografice în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii drepturilor de autor;

(m) utilizarea ilegală a semnalelor şi/sau a siglei unui alt radiodifuzor;

(n) retransmisia unui serviciu de programe fără deţinerea drepturilor de retransmisie;

(o) refuzul comunicării datelor solicitate de Consiliul Audiovizualului în scopul determinării proprietăţii şi/sau cotei de audienţă ori prezentarea unor date false”

4. Articolul 66:

alineatul (3) și (7) vor avea următorul cuprins:

,,(3) O persoană fizică sau juridică poate deţine cel mult două licenţe de emisie în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau zonă, fără posibilitatea de a deţine exclusivitatea.’’

,,(7) Radiodifuzorii  privaţi sunt obligaţi să publice anual, pînă la 1 mai, şi să prezinte   Consiliului   Coordonator   al  Audiovizualului    un   raport   de  activitate, conform modelului  aprobat de Consiliului  Coordonator  al Audiovizualului,  care să cuprindă cel puţin următoarele:

–       numele, cetăţenia proprietarului/proprietarilor beneficiari cu prezentarea copiei actului de identitate a beneficiarului(lor) şi originalul informaţiei(lor) emise de Registratorul persoanei juridice, nu mai vechi de 30 de zile, ce indică asupra persoanei fizice – beneficiarul efectiv.”.

6. Legea se completează cu  articolul 661 cu următorul cuprins:

„Articolul 661. Licitaţia pentru măsurarea cotelor de audienţă

(1) Măsurarea audienţelor şi a cotelor de piaţă va fi realizată în conformitate cu standardele şi uzanţele internaţionale de către instituţii specializate desemnate prin licitaţie.

(2) Licitaţia va fi organizată de către o comisie formată din 5 reprezentanţi ai radiodifuzorilor, 5 reprezentanţi ai agenţilor de publicitate şi 5 reprezentanţi ai Consiliului Audiovizualului.

(3) Prima licitaţie se va organiza în cel mult 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod, iar următoarele se vor organiza din 4 în 4 ani.

(4) Consiliul Audiovizualului va beneficia în mod gratuit de rezultatele măsurătorilor.

 

Preşedintele Parlamentului

NOTĂ INFORMATIVĂ

pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualul al Republicii Moldova

                                                               nr.260 din 27.07.2006.

Necesitatea elaborării proiectului a fost determinată de situația reală atestată și problemele definite în domeniul de activitate al audiovizualului.

1.  Istoricește, Republica Moldova s-a constituit ca un stat democratic, acceptând și ocrotind de la începuturi pluralismul de opinie, toleranța față de minoritățile conlocuitoare, de persoane de alte religii și confesiuni în contextul real existent al populației majoritare ortodoxe. Chiar și în perioadele cele mai turbulente din istoria ei, legate de războiul de agresiune a Federației Ruse împotriva Republicii Moldova din anul 1992, populația majoritară,  comunitatea formatorilor de opinie, mass-media de stat și privată, mediul jurnalistic au renunțat la propaganda anti-rusă ca răspuns la propaganda anti-moldovenească – războinică, agresivă și de dezinformare – declanșată de mass-media din Federația Rusă cu acoperire quasi totală în spațiul informațional al Republicii Moldova.

În acest sens, cu o prezență „zero” în spațiul mediatic rusesc, Republica Moldova a procedat asimetric și atipic întro situație în care circumstanțele îi cereau să se protejeze și să nu cedeze spațiul său mediatic Federației Ruse, părții agresoare. Republica Moldova a dat dovadă chiar și în condiții de  război de comportament de toleranță excesivă, superior față de partea adversa, fără a impune restricții difuzării pe teritoriul ei a canalelor de televiziune de stat ale Federației Ruse, a celor private, a posturilor de radio, ziarelor și altor platforme informaționale ale acestei țări cu mare impact asupra cetățenilor săi.

În timp, lăsând de izbeliște domeniul deosebit de important al gestionării spațiului informațional autohton ca element al securității naționale, autoritățile au permis răspândirea prin retransmisie a mijloacelor audiovizuale din Federația Rusă în proporții care atestă astăzi un dezechilibru periculos în defavoarea interesului național și în contrapunere cu prevederile constituționale. Starea se arată în toată gravitatea ei mai ales din momentul când au început ostilitățile dintre Ucraina și Federația rusă din iarna-primăvara anului 2014, agravându-se în timpul crizei din Crimeea, când Federația Rusă a invadat această regiune a statului vecin.

Astăzi posturile de radio și televiziune din Federația Rusă au declanșat un atac informațional fără precedent de intoxicare a opiniei publice internaționale, inclusiv a cetățenilor Republicii Moldova, prin denigrarea poporului ucrainean, a altor popoare și promovarea unui curent șovinist de stat. Asemenea mijloace de comunicare în masă audiovizuale sunt incompatibile cu Constituția și legislația Republicii Moldova.

 

Articolul 5 al Constituției RM, întitulat „Democrația și pluralismul politic” prevede că:

(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.”

La Articolul 31, Constituția RM stipulează că „(1) Libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.” Articolul 32, p.3 instituie că „Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional”.

La Art. 34, p.p.(2), (3), (4), Constituția stabilește următoarele:

(2)Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sînt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

 

În situația când autoritățile Republicii Moldova nu pot asigura pluralismul de opinie și nici informarea corectă a cetățenilor săi dat fiind că nu dispune de instrumente în vederea aducerii în conformitate a politicilor editoriale ale posturilor de radio și de televiziune din Federația Rusă, modificarea propusă a Codului Audiovizualului învestește autoritatea națională de reglementare a domeniului, CCA, să dispună interzicerea difuzării ori a retransmiterii lor în spațiul informațional al Republicii Moldova.

Cu atât mai mult că escaladarea situației în regiune pune în pericol pacea și securitatea în această parte a Europei.

 

 

 2. Obligarea radiodifuzorilor să facă public numele proprietarilor persoane fizice ale posturilor TV, indiferent de numărul de acțiuni deținut, şi impunerea interdicţiei obţinerii mai multor licenţe de către unul şi acelaşi proprietar.

Normele actuale nu interzic clar ca unul şi acelaşi proprietar să deţină mai multe posturi TV, fapt datorat lipsei unei transparenţe privind numele proprietarilor persoane fizice şi implementarea schemelor de model off-shore în mascarea acestora. Acest moment, ce descrie situaţia prezentă, cînd unul şi acelaşi proprietar deţine mai mult posturi TV, conduce la dictarea preţurilor de publicitate pe piaţă şi monopolizarea audiovizualului.

3. Introducerea sancţiunilor pentru difuzarea operelor cinematografice în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii drepturilor de autor sau fără a deţine o licenţă valabilă ce i-ar acorda dreptul de a o difuza.

Cadrul legal existent conferă autorităţii statale CCA toate pîrghiile necesare pentru a depista, documenta şi sancţiona actele de violare a drepturilor de autor şi conexe de către radiodifuzori. Totuşi, CCA rămîne indiferent asupra acestor situaţii, motivînd mai multe neclarităţi în lege la acest capitol. În acest context, se propune includerea unei sancţiuni concrete ce va pedepsi radiodifuzorii ce difuzează opere cinematografice în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii drepturilor de autor sau fără a deţine o licenţă valabilă ce i-ar acorda dreptul de a o difuza.

4. Organizarea licitaţiei pentru desemnarea operatorului de măsurare a cotelor de audienţă.

Organizarea măsurărilor cotelor de audienţă la momentul actual sunt efectuate de companii ce activează în afara cadrului legal fără a fi monitorizaţi de Consiliul Coordonator al Audiovizualului care, în spiritul Codului Audiovizual, reprezintă garantul interesului public şi unică autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului.

 

 Având în vedere cele nominalizate mai sus, se propune un proiect de lege privind amendarea Codului Audiovizual care să urmărească:

–  Obligarea radiodifuzorilor să facă public numele beneficiarilor  finali (indiferent de cîte acţiuni deţin) şi reglementarea interdicţiei obţinerii mai multor licenţe de emisie a posturilor TV, prin intermediul frecventelor limitate (digitale sau terestre), de către unul şi acelaşi proprietar.

–  Introducerea sancţiunilor pentru difuzarea operelor cinematografice în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii drepturilor de autor sau fără a deţine o licenţă valabilă ce i-ar acorda dreptul de a o difuza.

–  Reglementarea organizării licitaţiei pentru măsurarea cotelor de audienţă odată la 4 ani, domeniu supravegheat de o comisie independentă formată din reprezentanţii radiodifuzorilor, agenţiilor de publicitate şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

–  Dezvoltarea producţiei autohtone de către radiodifuzorii şi distribuitorii autohtoni.

– Introducerea în portofoliul distribuitorilor de servicii preponderent a posturilor autohtone care emit în limba română

–  Interzicerea pe teritoriul Republicii Moldova a posturilor care propagă ura națională și rasială, intoleranța, spiritul războinic, șovinismul și încurajează ocuparea teritorială a unor teritorii suverane recunoscute de ONU.

Proiectul pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualul al Republicii Moldova nr.260 din 27.07.2006  nu necesită careva cheltuieli financiare din bugetul de stat.

 

Deputat în Parlament 

Valeriu SAHARNEANU