Republica Moldova are undă verde la integrarea în UE; Coloana a 5-a rusă are undă verde la acțiuni de destabilizare

Ieri, într-o Rezoluție votată în Parlamentul European, Republica Moldova a obținut undă verde pe sensul cel mai direct al mersului spre râvnita de mulți ani integrare europeană. Este un moment istoric care merită consemnat. Fără dram de răutate voi aminti că doar cu doi ani în urmă actul era văzut de unii politicieni, inclusiv dintre cei din categoria grea (de ex., fostul președinte al României și actualul europarlamentar, Traian Băsescu), nu mai aproape de perspectiva cețoasă a următorilor 30 de ani ori… niciodată.

• Ieri însă, minunea s-a întâmplat și: „Parlamentul European salută depunerea de către Republica Moldova a cererii de aderare la UE la 3 martie 2022; invită instituțiile UE să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pa baza meritelor, iar între timp să-și continue eforturile de integrare a acestei țări per piața unică a UE și să intensifice cooperarea sectorială; invită Comisia să își finalizeze rapid evaluarea și să ofere Moldovei o asistență deplină pe parcursul acestui proces”. (Din Rezoluția PE al UE, 5 mai 2022)

M-am gândit câte puduri de sare a trebuit să înghită primul om, silit să recunoască filosofic: „Niciodată să nu zici „niciodată”. Mai cu seamă când e vorba de (geo)politică, zicem noi. Războiul din Ucraina a schimbat radical circumstanțele și caracterul politicilor de integrare ale Uniunii Europene. S-a putut vedea, că rămânerea „planificată” a unor state în zone neutre ori gri, cum li se mai zice, așezate pe poziții de așteptare lungă, cum a fost gândit Parteneriatul Estic pentru Republica Moldova, Ucraina, Georgia și altele, este o afacere riscantă și păguboasă în multe privințe. Este, ca și cum acestor state li s-ar refuza intrarea sub acoperemântul zonei de securitate și bunăstare a unei comunități de state europene bogate, dar egoiste. Fiind lăsate singure, statele din afară pot deveni ținte ușor de bătut ale regimurilor dictatoriale, opuse total democrațiilor europene.

Capturate direct ori hibrid, aceste state „singuratice” pot fi lesne transformate în carne de tun și aruncate în conflicte ușor de provocat împotriva Uniunii Europene. Este cazul chiar al Republicii Moldova. În aprilie 2009, regimul comunist mafiot al lui Voronin, făcut pe modelul regimului mafiot al lui Putin de la Moscova, a învinuit Uniunea Europeană și una din țările ei membre, România, de tentativă de lovitură de stat la Chișinău. Voronin a cerut atunci ajutor de la patronul său și, la doar câteva ore, avioanele lui Putin au și aterizat, pline cu de toate, – bâte, arme de șoc, cătușe –, pe aeroportul de la Chișinău. Voronin a cerut gaze paralizante și bastoane de lovit protestatarii, dar dacă ar fi cerut tunuri de lovit UE și România – tunuri primea.

Curând după asta, poporul l-a alungat pe Voronin de la putere, dar progenituri ale regimului său anti-european au revenit la frâiele statului în 2014 și 2016, iar în 2019 la Chișinău s-a instalat însuși Dodon, cel mai abject servitor al lui Putin și cel mai periculos dușman al integrării noastre europene. Poporul a intervenit cu alte două rectificări de principiu în 2020 și 2021, alungându-l de la putere și pe Dodon. Frustrat, dar neîmpăcat, acesta a lăsat gruparea sa politică să lupte la vedere, pe meterezele parlamentare, el alegând să lucreze subversiv, din surdină, mai abitir.

Dodon a fost pus de Moscova să gestioneze un așa numit fond de investiții rusesc, care altceva nu este decât un hub al spionajului rusesc pe teritoriul Republicii Moldova. Menirea lui directă ar putea fi finanțarea activităților subversive ale Rusiei lui Putin în Republica Moldova.

Iată și o primă acțiune anunțată: o așa zisă „societatea civilă” interpusă, camuflată sub denumirea „victoria/победа” și susținută politic de gruparea socialistă-comunistă, vrea să organizeze în ziua de 9 mai la Chișinău un marș al umilirii naționale. Nu este un marș obișnuit, este un scuipat pe obrazul Republicii Moldova. Marșul lui Dodon și Voronin mai este unul de mare afront geopolitic. Este un marș anti-european, dar și de solidaritate cu criminalul Putin, cu armatele lui invadatoare care varsă sânge nevinovat în Ucraina, torturând și omorând oameni, distrugând orașe și transformând în ruine o țară.

În condițiile stării de război din țara vecină, dar și a existenței pe teritoriul Republicii Moldova a unei enclave rusești militarizate, autoritățile de la Chișinău ar fi trebuit să interzică orice fel de manifestații războinice. Or, cunoaștem, am văzut, a fost demonstrat de atâtea ori: sub acoperirea ceremoniilor false de comemorare în ziua de 9 mai a armatei sovietice, atât regimul de la Moscova, cât și cozile de topor de la Chișinău nu au făcut altceva decât să propage ura, războiul și să epateze instrumentele acestuia – militarismul rus. Este cel care a atacat Ucraina, care ucide acolo copii, femei, bătrâni și care amenință să invadeze și Republica Moldova.

Vedem că guvernarea ezită să acționeze și să ia măsuri în conformitate cu circumstanțele aspre ale zilei. Starea de urgență instituită de Guvern se poartă pe-o ureche doar – pe partea energetică/economică a statului. De ce? Ori partea politică este cumva lăsată în grija Moscovei? Iată că Moscova are tupeul să acționeze!

Inactivitatea Guvernului Republicii Moldova în legătură cu acest caz a creat deja un val de panică. Să se verifice: mulți dintre cetățenii noștri părăsesc Republica Moldova. Ei se tem de acțiunile imprevizibile ale nebunului de la Kremlin. După 24 februarie orice amenințare de escaladare a războiului a devenit nu doar credibilă, dar și foarte mult posibilă. În speță: oamenii se tem că în spatele manifestației din 9 mai de la Chișinău, pusă la cale de Kremlin prin Dodon și oamenii lui, ar putea fi ascunsă o „operațiune specială” de destabilizare a situației. Scopul ei ar fi să pună în careva mișcare contingentul militar rusesc de la Tiraspol – enclava se sufocă în izolare. Un marș cu mii de participanți – așa cum prevede să-l organizeze socialiștii lui Dodon – poate mediul ideal al unor provocări și atentate de proporții care să facă motivul oricăror tipuri de „operațiuni”.

Zilele trec, 9 mai se apropie, iar Guvernul continuă să tacă. Tace amenințător pentru liniștea cetățenilor. Au luat apă în gură și partidele pro-europene, a dispărut din cotidian și societatea civilă pro-europeană cu tot cu activismul ei. S-a creat un gol în sistemul social de apărare care a lucrat cândva, chiar și în lipsa inițiativei statului. Poate că e cazul să fie create detașamente populare de autoapărare, pe modelul „Teroborona” ucrainean ori a „Kaitseliit”-ului estonian? Ar fi de mare folos astăzi, dar pare însă prea târziu. Pentru armonia deplină a zilei de 9 mai este așteptată totuși intervenția promptă, motivată și în cunoștință de cauză a Guvernului Republicii Moldova.

Valeriu Saharneanu

6 mai 2022