Miza alegerilor din 30 noiembrie şi privilegiul de a servi ţara
Considerente, 8 septembrie 2014
Perspectiva alegerilor din 30 noiembrie este preocuparea dominantă a tot ce înseamnă şi cuprinde spaţiul public. Lupte pentru Republica Moldova se duc de ani buni, dar în ultima zi a acestei toamne lupta se arată a fi şi cea mai importantă din ultimii 23 de ani. Pentru că, pe bună dreptate, de rezultatul alegerilor preconizate pentru această zi depinde soarta întregii bătălii pentru acest pământ care se dă de peste două sute de ani.
Există două dimensiuni care imprimă alegerilor din 30 noiembrie o miză deosebită. Prima este dimensiunea geopolitică, cea care, în funcţie de rezultat, va plasa Republica Moldova ori în zona păcii, stabilităţii, democraţiei, avuţiei, a dezvoltării economice şi culturale; ori pe partea opusă, în zona bântuită de război, de vasalitate, de umilinţă, de sărăcie, de subdezvoltare economică şi culturală, de deznaţionalizare.
Cea de-a doua dimensiune este de natură politică. Ea vizează procese interne şi cuprind forţele antrenate în lupta propriu-zisă pentru putere în Republica Moldova. Chiar dacă scoatem din vizorul prezentei analize partidele care resping cu îndârjire vectorul pro-european şi fac astfel interesul geopolitic al Moscovei în Republica Moldova, există partide în interiorul coaliţiei de guvernare care pe faţă arată că sunt pro-europene, iar în fapt blochează reformele, ţin domenii întregi ale economiei naţionale în mrejele corupţiei, a contrabandei, a tenebrităţii, care în loc să asaneze mediul politico-economic l-au transformat în sinecură de stors bani pentru a fi cheltuiţi în activităţi grandomane şi costisitoare de manipulare a opiniei publice.
Deţinând controlul asupra mass-media şi extorcând bani murdari din sectoarele publice pe care le controlează, aceste partide au transformat Republica Moldova întrun stat capturat, cu o justiţie aservită în mare măsură şi o economie pusă în aceeaşi măsură să lucreze pentru necesităţile egoiste ale celor care posedă aceste partide. Din această cauză criticile, pe deplin meritate, care vin dinspre societatea civilă şi a partenerilor de dezvoltare în adresa guvernării pentru corupţie sunt mari şi constante de ani de zile.
Tot din această cauză, aceste partide se prezintă acum în faţa alegătorilor cu încrederea erodată şi nu o vor putea reface oricât de multă lume ar aduce cu de-a sila în centrul Chişinăului. Ele vor avea portofoliul cu care se prezintă în faţa alegătorilor plin de restanţe la capitolul elucidării forţelor şi politicienilor care se fac responsabili pentru atrocităţile săvârşite în perioada aprilie-iulie 2009, care au strecurat pe ascuns Aeoroportul Internaţional Chişinău în mâinile unor proprietari fantomă din Federaţia Rusă şi au slobozit Banca de Economii în aceleaşi mâini obscure. Se face impresia că aceste partide ar vrea să intre în Uniunea Europeană cu un stat care să fie proprietatea a doi sau trei oligarhi, un stat împărţit între liderii proscrişi a celor două alianţe premergătoare prezentei coalaiţii de guvernare, aceştea ţinând de căpăstru şi un cal troian rusesc, îmbâcsit cu firme şi structuri de influenţă ale Federaţiei Ruse, care, precum se arată, este astăzi principalul nostru oponent, dacă nu chiar, duşman direct, a tot ceea ce înseamnă principiu european de convieţuire şi de organizare a statului.
Revenind la platforma geopolitică, trebuie să spunem că ea este acum în deplină arătare, o putem privi în direct pe ecrane şi urmări pe toate fluxurile de ştiri. Această platformă se divizează la rândul ei pe două paliere distincte.
Este vorba în primul rând de palierul occidental pe care RM are statutul de stat asociat la UE, cel de stat aliat al SUA în afara NATO, de stat inclus (la Summitul de săptămâna trecută (4–5 septembrie 2014) al NATO din Ţara Galilor) în rândul ţărilor acceptate în formatul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare. Aici trebuie să subliniem că este pentru prima dată când un ministru al apărării al Republicii Moldova, şi aici trebuie să îl pomenim pe ministrul liberal-reformator, general Valeriu Troenco, care participă la un for atât de important al Alianţei Nord-Atlantice. Ceva mai devreme sugeram că la acest Summit ar fi trebuit să participe, dacă nu preşedintele Timofti, măcar prim- ministru Leancă. Vârful nostru nu a valorificat această nemaipomenită oportunitate, probabil, din aceleaşi considerente, să nu supere pe alţii, în pofida intereselor propriului stat. Dar asta este înţelegerea lor, a actualilor decidenţi ai politicii noastre externe. Asta este înţelegerea presei noastre strict controlate politic. Ea se adună roi în jurul unor clovni politici şi nu a trimis niciun purtător de microfon la întoarcerea de la Summit a generalului Troenco, repet, primul reprezentant oficial în istoria Republicii Moldova la cel mai înalt for al Alianţei Nord-Atlantice.
Cel de-al doilea palier este un teatru de război în plină ardere declanaşat de un stat care se vrea cu orice preţ supraputere. Jertfa este de data asta un popor-frate lui, poporul ucrainean, care refuză să sccepte statutul de vasal al fratelui mai mare.
Dacă tragem, deci, o linie de demarcaţie între ceea ce se întâmplă în jur şi ceea ce urmează să se realizeze pe câmpul nostru naţional în contextul viitoarelor alegeri, natura lucrurilor poate fi definită scurt în felul următor: două partide luptă pentru Republica Moldova – partida democratică europeană şi partida pro-rusă putinistă. Ultima nu poate fi definită altcumva, având în vedere că Rusia este astăzi o ţară pe deplin acaparată de clanul acestui kaghebist. În pofida preocupărilor războinice din Ucraina, această partidă este foarte prezentă în Republica Moldova. Săptămâna trecută presa noastră a atras atenţia asupra unor vizite mai mult decât sfidătoare, a unor emisari speciali ai Kremlinului. Scopul lor este să unească întrun front comun toate componentele coloanei a cincea, începând cu partidul comuniştilor şi terminând cu partidele încropite de elemente interlope special pentru această campanie. Misiunea lor finală este să preea pe cale paşnică şi democratică puterea în Republica Moldova, drept alternativă a variantei de preluare a acesteia prin forţă militară brută în Ucraina.
De vor reuşi sau nu aceste forţe să pună mâna pe Republica Moldova depinde de unitatea forţelor naţionale care sunt obligate să se mobilizeze şi să creeze la rândul lor un front comun. Până săptămâna trecută acest front prevedea şi participarea fostului prim-ministru Ion Sturza, numit şi unul din primii reformatori ai Republicii Moldova. La 15 decembrie, anul trecut, luând cuvântul la primul Congres al Partidului Liberal Reformator, dl Sturza a răspuns la o întrebare retorică pe care dânsul a desprins-o din spaţiul public. Ascultaţi înregistrarea de la Congres: „Mulţi mâ întreabă dacă eu personal am ambiţii politice. Trebuie să o spun sincer: Da, le am, ambiţiile politice! Aceste ambiţii politice constau în două lucruri. Sunt ferm convins şi o să fac tot posibilul ca ţara noastră RM să fie ancorată cât mai aproape de UE. Consider că unica posibilitate de a influenţa şi a impune schimbarea şi modernizarea ţării poate să vină din partea UE. Şi mai am un scop politic, dacă vreţi să-i spun aşa: eu nu-mi doresc să revină comuniştii la putere, nu de aceea că m-aş teme de un partid de stânga, dar pentru că aceaştea nu s-au modernizat şi au devenit foarte periculoşi pentru ţara noastră.”
Exact cu o săptămână în urmă dl Sturza şi-a revizuit poziţia şi a declarat că nu se va implica în politică pentru că acest lucru nu i-l permit principiile şi valorile care îl definesc ca personalitate. Greu de înţeles motivele acestei schimbări radicale de poziţie în timp ce lăsa să se înţeleagă că este foarte mult ataşat de proiectul Partidului Liberal Reformator. Ataşat într-atât, încât traiectoria partidului a fost contopită, pe unde cu bine-voinţă şi speranţe, pe unde artificial şi cu rea-credinţă, în acest aliaj extrem de puternic şi promiţător: un partid reformator devotat cauzei naţionale şi principiilor europene de guvernare şi un politician cu ambiţii şi potenţe reformatoare de perspectivă. Fără să se gândească la prejudiciile care vor fi aduse imaginii Partidului Liberal Regormator, dl Sturza a făcut un pas înapoi.
Regretabil, pentru că principiile şi valorile sunt de careva folos nu pentru că ele există ca atare ca nişte zorzoane lucitoare pe figura chipeşă a personalităţilor bine-intenţionate, ci atunci când ele ajută comunitatea din care faci parte atunci când ea are mai tare nevoie. Altfel ele, principiile şi valorile, nu sunt altceva decât declaraţii goale. Nu am vrea să credem că dl Sturza a avut în plan să pună pedici, să surclazeze şansele Partidului Liberal Reformator, aşa precum încearcă să prezinte lucrurile unii concurenţi politici. Multe lichele şi borfaşi au răsuflat cu uşurare, s-au bucurat foarte mult de această retragere. Alţii, cei care îşi legau speranţele de Dl Sturza, au rămas dezamăgiţi şi au calificat gestul drept o dezertare de pe câmpul luptei decisive pentru destinul Republicii Moldova.
Ca partid care a apărut din necesitatea de a salva Republica Moldova de la o repetată deraiere de la vectorul european şi de la prăbuşirea fără speranţe de revenire în altă prăpastie a unui resuscitat regim comunist, Partidul Liberal Reformator va continua să lupte pentru ca Republica Moldova să meargă neabătut pe calea modernizării democratice europene. Experienţa dlui Sturza, a altor personalităţi care vor dori să se implice în proiectul nostru politic, sfaturile, ideile lor vor fi de real folos în această luptă. Aşa, cum rămâne să ne încurajeze mesajul dlui Sturza rostit la Congresul nostru de constituire şi cu care voi încheia prezentele Considerente. Ascultaţi din nou înregistrarea de la Congres: Proiectul dvs. politic a Partidului Liberal Reformator este la început. Bineînteles că nu este un proiect de scurtă durată. Trebuie să vă pregătiţi pentru o luptă şi o muncă de lungă durată, şi asta e mesajul care trebuie să-l înţeleagă fiecare astăzi pentru că toţi aşteaptă blitzkrieguri, victorii rapide, ceea ce cred eu că nu este cazul. De ce sunt eu astăzi aici? O întrebare foarte des care mi-au dat-o cei care m-au văzut că mă îndrept înspre Moldova sau vin înspre Palat. În primul rând vreau să vă spun din simplu motiv de respect pentru pasul curajos care l-au facut deputaţii Fracţiunii Partidului Liberal Reformator, atunci când se decidea soarta Tării noastre, dacă nu se întâmpla acest lucru, acest grup de deputaţi împreună cu membrii guvernului nu susţineau Alianţa de guvernare şi nu se crea o nouă alianţă şi un nou guvern care au dus cu succes până la sfârşit procesul de la Vilnius.
Stimaţi prieteni, veţi porni azi la un drum, cum am mai spus-o de la început, extrem de complex, care necesită tenacitate, răbdare, insistenţă. Nu vor veni rapid victoriile, dar sper că proiectul Partidului Liberal Reformator va avea o amprentă profundă în viitorul ţării noastre. A servi ţara, a face ceva bun pentru ţară, nu este un lucru uşor, nu este un favor, este un privilegiu. Vă doresc succes la toţi în acest privilegiu de a servi ţara.
Pentru radio Vocea Basarabiei, Valeriu Saharneanu, fracţiunea Partidului Liberal Reformator