Putin poftește la pachet foloasele lui Hitler de la Munchen-1938 și ale lui Stalin de la Yalta-1945

Cel puțin așa se arată după ultimele giumbușlucuri politice – diplomatice ale Putinului rus colectiv de la Kremlin. În timp ce toată lumea încearcă să iasă ceva mai întreagă (inclusiv la minte) din lupta cu pandemia, Kremlinul a ieșit pe ultima sută de metri a anului cu o inițiativă – nebunie curată. Una obraznică de tot. El a cerut Statelor Unite și NATO să părăsească Europa de Est și să nu intervină în nici un chip în țările din fosta URSS. În formă ultimativă, Kremlinul a poruncit Occidentului să ia un șir de alte măsuri pe care Rusia le consideră drept prioritare intereselor sale de securitate. Înserăm mai jos câteva dintre ele:

• Să excludă extinderea în continuare a NATO și aderarea Ucrainei la alianță;
• Să nu desfășoare trupe și arme suplimentare în țările în care NATO s-a extins după mai 1997; adică în țările din Europa de Est, care au făcut parte din spațiul ex-sovietic, cu excepția cazurilor excepționale, dar numai cu acordul Rusiei și al membrilor NATO;
• Să abandoneze orice activitate militară NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală;
• Să nu desfășoare rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în țările unde ar putea lovi teritoriul aflat de cealaltă parte a NATO;
• Să nu desfășoare exerciții cu mai mult de o brigadă militară într-o zonă de frontieră convenită și să facă schimb regulat de informații despre exercițiile militare;
• Să confirme că părțile nu se consideră adversari și sunt de acord să rezolve toate disputele în mod pașnic și să se abțină de la folosirea forței;
• Să se angajeze că nu va crea condiții care ar putea fi percepute ca o amenințare de cealaltă parte;

Cererile formează pachetul despre care Moscova spune că reprezintă condiția esențială pentru reducerea tensiunilor în Europa și dezamorsarea crizei de la granița cu Ucraina, după ce țările occidentale au acuzat Rusia că pregătește o nouă invazie. Vineri, 17 decembrie, condițiile au fost prezentate presei de ministrul adjunct de externe Serghei Reabkov. Ele au stârnit valuri de nedumerire și mirare. În cele două zile trecute după această ieșire grosolană, comunitatea restului lumii civilizate a dezavuat caracterul lipsit de orice eleganță diplomatică a gestului, esența lui de-a dreptul mojicească. De fapt, așa cum au fost ele elaborate unilateral și publicate forțat, scandaloasele propuneri ale Rusiei au fost aruncate lumii ca sarea în ochii, ea urmărind a același efect – să irite și să scandalizeze.

În afară de faptul că au fost tocmite și publicate tocmai ca să nu poată fi acceptate de niciuna dintre părțile vizate – SUA și NATO -, solicitarea ultimativă denotă un comportament periculos din partea regimului Putin, ieșirea lui la linia după care ea ar putea să-și justifice declanșarea în perioada imediat următoare a unor acțiuni militare provocatoare.

Ce vrea Moscova, de fapt? Moscova vrea ceea ce a vrut regimul Putin încă dinaintea agresiunii împotriva Georgiei în 2008: recunoașterea după ea a statutului de mare putere și conservarea în folosul ei a spațiului ex-sovietic, drept zonă a interesului vital al Federației Ruse.

Ce înseamnă această recunoaștere, dacă ea ar fi cumva legitimată într-un document juridic care să ofere Moscovei garanții din partea SUA și NATO, după cum o cere ostentativ și, iată, ultimativ, Kremlinul?

Asta înseamnă obligarea SUA și NATO să recunoască, politic, militar și juridic, vasalitatea pe vecie față de Federația Rusă a statelor din fosta URSS, între care Ucraina, Georgia, Republica Moldova și a celorlalte 12. Da, și a celorlalte 12, între care Estonia, Letonia și Lituania, state deja membre NATO și UE. Ori nu asta cere Moscova în petiția-ultimatum de vineri, 17 decembrie? : NATO să părăsească Europa de Est și să rămână în afara fostei URSS.

Tărășenia kremlineză nu are limită: Putin vrea ca astăzi Europa să fie adusă la momentul Yalta-1945, când liderii SUA și Marii Britanii au acceptat ca Stalin să controleze Europa de Est și dreptul indiscutabil de a încorpora în URSS teritoriile ocupate de ea în vara anului 1940 – Estonia, Letonia, Lituania și partea de est a României, camuflată de ruși sub denumirea de Basarabia și o parte din care a fost transformată de ei în 1940 în RSS Moldovenească.

În demența lui, Putin nu se oprește la faza Yalta-1945. El încearcă să tragă istoria și mai jos și să pună Occidentul în fața momentului Munchen-1938 al lui Hitler. Atunci Hitler a vândut unor lideri occidentali iluzia păcii contra ocupării fără crâcniri din partea lor a unei părți a Cehoslovaciei, populate de etnici germani. Franța și Marea Britanie a fost de acord ca Hitler să ia Sudeții, dar în numai doi ani Hitler a luat și Parisul, iar bombele aruncate de el au transformat în ruine Londra. Apoi, în înțelegere cu Stalin a luat Europa de Est și așa s-a pornit cel de-al doilea mare război. Putin face la fel. El cere garanții juridice de ne-extindere și ne-implicare a Occidentului în zona poftită de el spre dezmăț, dar nu scoate o vorbă de teritoriile statelor învecinate ocupate de Rusia, pe motiv că ele, chipurile, sunt populate de etnici ruși: Transnistria, Crimeea, Abhazia, Osetia, regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

Putin poftește la pachet foloasele lui Hitler de la Munchen-1938 și ale lui Stalin de la Yalta-1945 și se face a uita ce s-a ales din Hitler și Reichul lui de o mie de ani, ce s-a ales din lagărul socialist de concentrare a lui Stalin, dar și din cheagul de sânge al acestuia – URSS. Praf și pulbere. Astăzi lumea este alta. Occidentul nu mai este răzlețit ca pe timpul înțelegerilor dintre Hitler și Stalin. Micile state dinspre granița estică europeană a Rusiei demult au înțeles caracterul posesiv al acesteia și s-au adăpostit sub scutul NATO. Către acest adăpost tind și statele din sud și sud-est. Rusia nu mai poate pretinde să domine state și popoare invocând necesitățile propriei securități. Dacă vrea garanții de securitate, Rusia ar trebui să se transforme ea însăși în furnizor de securitate. Până acum, însă ea a continuat să joace rolul grobianului din parcare, să genereze provocări belicoase și războaie. Or, cine seamănă vânt, numaidecât va culege furtună.

Valeriu Saharneanu

20 decembrie 2021