Partide – organizații criminale: judecate și condamnate în Grecia; mereu la putere în Republica Moldova

După condamnarea la moarte a lui Socrate într-un proces care a avut loc în anul 399 î.H. și după un altul, organizat 2500 de ani mai târziu, în 2012, care a dispus reabilitarea simbolică a marelui filosof, justiția elenă nu a mai produs evenimente de interes global atât de intens comentate în toată lumea cum a fost cel din octombrie 2020.

La 7 octombrie 2020, presa internațională a comentat pe larg hotărârea unei instanțe elene care a stabilit că un partid politic din Grecia a funcționat ca o organizație criminală. Era vorba de partidul de extremă dreaptă „Zorii aurii”. Acest partid a apărut pe scena politică elenă în 1993, a intrat în Parlamentul grec în 2012 și a atins apogeul în alegerile din 2015 cu al treilea rezultat pe țară. Pentru următoarea etapă a ascensiunii sale pe scara puterii politice, „Zorii aurii” a ales tactica intimidării fizice a adversarilor politici. Însă, pe fundalul unui răsunător și îndelungat proces de judecată privind asasinarea în septembrie 2013 a unui cunoscut interpret de muzică rap de către unul dintre membru acestui partid, „Zorii aurii” nu a mai luat niciun mandat la scrutinul din 2019. Procesul a durat cinci ani și sentința a fost dată la 7 octombrie 2020. Conform unei știri difuzate la vremea respectivă de Associated Press, judecătorii greci au decis că printre cei 68 de inculpați s-au numărat 18 foști parlamentari. Instanța l-a găsit vinovat pe unul dintre susținătorii acestui partid pentru uciderea din motive politice a unui cântăreț, în timp ce președintele partidului și alți 17 foști parlamentari ai formațiunii au fost condamnați la termene de la 10 la 13 ani de închisoare pentru conducerea unei organizației criminale. Alte zeci de persoane au fost inculpate în cadrul procesului, atât membri de partid cât și susținători ai formațiunii, acestea fiind acuzate de mai multe infracțiuni de la sperjur la crimă…

În timp ce societatea elenă și întreaga lume progresistă a salutat dreapta judecată a justiției din Grecia, la Chișinău și în Republica Moldova cazul a trecut aproape neobservat. La vremea respectivă, mica republică din nord-estul peninsulei Balcanice se zbătea în convulsiile unei foarte turbulente campanii electorale prezidențiale. În ziua în care instanța de la Atena a rostit senzaționala sa sentință, Chișinăul mediatic era dus de nas de o măsură activă de manipulare, legată de alegeri, a serviciilor secrete rusești. Prin falangele de la Tiraspol, ele au pus la cale răpirea unui polițist moldovean a cărui salvare-eliberare s-a putut face doar la intervenția promptă, miraculoasă chiar, a președintelui în funcție, Dodon, tot el candidat pentru al doilea mandat prezidențial în alegerile care urmau să aibă loc în câteva săptămâni. Cacealmaua cu răpirea-eliberarea a fost vânturată de presa pro-dodonistă de la Chișinău o săptămână în șir. Nu putem afirma că operațiunea serviciilor secrete rusești a fost organizată cu scopul expres de estompare a evenimentului atenian, dar faptul că în dezbaterea publică locală ar fi fost posibil să răzbată și să fie comentate teme ce au ca subiect activitatea unui partid, dovedită de instanță a fi organizație criminală, era în defavoarea lui Dodon. Pentru că multe din acțiunile lui și ale partidului său frizau sumedenie de articole ale Codului Penal. Afară, era deja toamna anului 2020, iar în Republica Moldova toate cele trei partide aflate în acel moment la guvernare – PCRM (Dodon-Batrîncea), PDM (Plahotniuc-Filip) și PȘor (Șor-Tauber) – nu aveau în societate decât imaginea unor formațiuni politice care camuflează structuri ale crimei organizate. Confirmarea că societatea avea discernământul respectiv în privința esenței acestor partide a putut fi văzută în rezultatele alegerilor din 2020, care l-au scos din scenă pe Dodon și ale celor din 2021, care au eliminat din parlament organizația lui Plahotniuc-Filip. Celelalte două partide – al lui Dodon și al lui Șor – au rămas cu funcții politice reprezentative în cea mai importantă instituție a statului grație sistemului juridic format în condițiile statului capturat de respectivele partide, alias grupări ale crimei organizate.

Sub acoperirea lui, a sistemului ticăloșit, Partidul Socialiștilor și Partidul Șor au continuat și după iulie 2021 să activeze în politică fără teama că ar putea fi luate la puricat pentru numeroasele acțiuni ilegale săvârșite aproape că la vedere. Coruperea populației vulnerabile, manipularea grosieră și răspândirea falsurilor sunt printre activitățile ilegale cele mai practicate. Anvergura și intensitatea lor a fost și este susținută de o altă ilegalitate – finanțarea din surse externe în schimbul promovării intereselor străine. Astăzi, partidele respective sunt angajate în misiuni geopolitice urmărind stagnarea în mizerie a Republicii Moldova și readucerea ei în sfera de influență exclusivă, economică și politică, a Federației Ruse. Sarcina pe timp de război a lui Șor și Dodon și Voronin, este destabilizarea politică a Republicii Moldova, împiedicarea procesului de aderare la Uniunea Europeană și crearea de premise pentru invadarea ei de către trupele rusești de ocupație în cazul în care acestea ar răzbate prin Ucraina către hotarele noastre de est. Doar în baza acestor fapte, partidul lui Șor, ale lui Dodon și Voronin se situează departe peste limitele constituționale ale unui extremism politic quasi permisiv. Aceste partide, ca de altfel și partidul lui Plahotniuc, cu derivatele lui, care a adus mari pagube economice și politice, sunt nu doar extremiste; ele sunt de-a dreptul inamice, ostile statului. Juridic, ele sunt înregistrate în Republica Moldova, se bucură de drepturile politice garantate de Constituție, dar la modul practic, aparțin unui stat beligerant, adversar al cetățenilor statului lor de reședință. În persoana acestor formațiuni, avem nu partide politice, ci regimente paramilitare activând deocamdată în format hibrid, dar gata să treacă în orice moment la acțiuni de luptă armată fățișă.

La ora actuală justiția moldoveană cercetează unele aspecte ale activității neconstituționale ale acestor partide. Dosarele se mișcă însă greu în instanțele judecătorești, pentru că sistemul vechi ticăloșit se opune, sabotează reformele promovate de puterea politică a statului. Partidul Șor și Partidul lui Dodon-Voronin profită din plin de situație. Sub acoperirea luptei politice pentru alegeri anticipate, comandamentele acestor organizații lucrează la formarea unor structuri capabile să răstoarne prin forță orânduirea constituită democratic. Ele își sincronizează acțiunile cu regimul războinic și criminal de la Moscova, creează grupuri clandestine locale de intervenție prin forță, recrutează forțe combatante în afara statului pentru a interveni în Republica Moldova într-un moment anume. Cotidianul londonez The Times, de exemplu, a publicat joi, 11 mai, un amplu articol despre acest tip de activitate desfășurat în Marea Britanie de fugarul Cavcaliuc, unul dintre ciracii lui Șor, fost ofițer în Ministerul de Interne al Republicii Moldova de pe vremea lui Plahotniuc-Dodon.

În timp ce examinarea dosarelor privind finanțarea din exterior a PSRM și a celui de trădare al lui Dodon stagnează în instanțe judiciare în nu se știe care fază, puterea politică în persoana Guvernului încearcă să taie calea partidelor-instigatoare ocolind sistemul judecătoresc și  apelând la Curtea Constituțională, cerându-i să cerceteze dacă activitatea Partidului Șor este constituțională ori ba. Venind cu sesizarea, Guvernul i-a pus în mâini un cartof fierbinte și acum Înalta Curte ar vrea să scape cumva de el, dar nu mai are cui să-l arunce. Curtea nu are încotro și trebuie să ia o decizie. Dacă decizia va fi una de neconstituționalitate, asta ar însemna scoaterea în afara legii a partidului. Într-un stat care pretinde că este democratic, faptul ar putea să ridice mari semne de întrebare dacă în corpul deciziei se vor strecura formulări nefericite de felul celei referitoare la panglica neagră-portocalie – simbolul invaziei rusești – care a scandalizat societatea în ajun de 9 mai.

Așa că bine face Curtea arătându-se meticuloasă și examinând cu rigoare fiecare argument pro și contra al părților, fiindcă hotărârea pe care o va lua va crea un precedent de care va trebui să țină cont în mod obligatoriu toate celelalte instanțe. Până una-alta însă, cartoful fierbinte ar trebui întors înapoi Guvernului care, iată, vrea să rezolve probleme de asemenea gravitate implicând Curtea Constituțională. Să-i amintim Guvernului că este o instituție cu drept de inițiativă legislativă și cel puțin din vara anului 2021 are în Parlament undă verde în ceea ce privește promovarea unor legi care în legislaturile multicolore precedente au fost imposibil de adoptat. Prima lege la care ne gândim ar fi cea a responsabilității pentru actul de guvernare, asumat de partide. Dacă asemenea lege ar fi existat mai demult, apoi partidele care au guvernat Republica Moldova în perioada dintre anii 1994-1998, 2001-2009, 2015-2021, de exemplu, ar fi trebuit cu siguranță declarate grupări ale crimei organizare, cu tragerea la răspundere a conducătorilor lor. Al doilea proiect, derivat din primul, ar putea fi o lege a lustrației, care să prevadă blocarea participării în alegeri a persoanelor care făcând parte din organele de conducere ale unor partide aflate la putere au admis derapaje contra intereselor statului și ale cetățenilor. În felul acesta, persoanele respective nu ar mai putea să dăuneze repetat, încercând să se ascundă sub culorile altor partide – fie ele nou create, cumpărate ori luate în chirie de la păpușari din umbră.

Valeriu Saharneanu, 13 mai 2023

Leave a Comment

(0 Comments)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *