Parlamentul Ucrainei a legiferat termenul de „rașism”, introducând conceptul de fascism rus în practica mondială

Rada Supremă a Ucrainei a introdus marți, 2 mai 2023, cuvântul „rașism” în legislație, adoptând și rezoluția „Cu privire la utilizarea de către regimul politic al Federației Ruse a ideologiei rașismului, condamnarea principiilor și practicilor rașismului ca fiind totalitare și mizantrope. „

Deputații Radei Supreme au formulat în textul documentului definițiile și caracteristicile actualei guvernări ruse, menite să explice științific acest fenomen, atât de către istorici, publiciști și culturologi ucraineni, cât și de cei occidentali, și rezumând că rașismul este fascismul rus modern.

„Războiul brutal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a dezvăluit lumii întregi esența reală a regimului politic al lui V. Putin ca dictatură neo-imperială, totalitară, care urmează cele mai proaste practici din trecut și întruchipează ideile fascismului și național-socialismului în versiunea modernă a fascismului rusesc (rașism)”, – se spune în declarația-notă explicativă a deciziei.

Deputații ucraineni speră că documentul lor va genera în cele din urmă o abordare unificată de către instituțiile internaționale a ceea ce reprezintă astăzi politica rusă, care a devenit izvodul malefic al agresiunii împotriva Ucrainei.

„Adoptarea de către Rada Supremă a unei rezoluții privind rașismul a afirmat pur și simplu realitatea utilizării acestui termen, întrebuințat atât în ​​​​Ucraina, cât și, într-o oarecare măsură, în discuția științifică mondială”, explică Svyatoslav Khomenko, corespondent în Ucraina al Serviciului rus BBC.

„Scopul legiuitorilor ucraineni este să formalizeze situațiile în care cuvântul „rashism” ar fi utilizat cu putere și încredere în politică, jurnalism, cultură în diferite limbi ale lumii, pentru a arăta că Rusia este într-adevăr statul condus de un regim care folosește activ practicile regimurilor fasciste anterioare”, spune corespondentul.

Acum, în practica mondială a științei politice există în mod oficial următoarele concepte:

• Național-socialismul german (nazismul)

• fascismul italian

• rașismul rusesc

Societatea ucraineană de multă vreme avea nevoie se o determinare mai clară a faptului cu cine luptă pentru însăși existența Ucrainei și a poporului ei.

Cuvintele precum „armata rusă” sau „Putin” reflectă nu tocmai exact esența acestui război. Acești termeni nu țin cont, de exemplu, de aceiași Biserică Ortodoxă Rusă, care binecuvântează un război de agresiune și nici nu încearcă să domolească spiritele războinice fratricide a milioanelor de ruși care susțin agresiunea de pe canapelele lor.

A numi inamicul Ucrainei pur și simplu că ei sunt „ruși” este întrucâtva inadecvat și pare nedrept cel puțin în raport cu acei ruși care luptă cu armele în mână de partea Ucrainei.

Termenul „rașism” li s-a părut legiuitorilor ucraineni a fi cel mai potrivit în această situație. În Ucraina, după 24 februarie, sfera de utilizare a acestuia a crescut vertiginos și, în cele din urmă, a fost acceptat în mai multe contexte. 

În aprilie anul trecut, Vladimir Zelensky a declarat într-o conferință de presă că în viitor „rașismul ca ideologie a Rusiei moderne își va lua locul în cărțile de istorie”. În același timp, au fost publicate mai multe articole despre rașism de celebrul istoric american Timothy Snyder.

Lui Snyder cuvântul i s-a părut cel mai potrivit pentru a descrie cât mai cuprinzător, în spiritul unei discuții academice, ideologia predominantă în Rusia zilelor noastre, care are trăsăturile caracteristice fascismului – cultul personalității, cultul morții, mitologizarea trecutului, cenzura atotcuprinzătoare și războiul total ca mijloc de atingere a obiectivelor.

Prin urmare, adoptarea de către Rada Supremă a rezoluției cu privire la rașism a legitimat pur și simplu realitatea deja afirmată a utilizării acestui termen, care astăzi s-a extins atât în ​​Ucraina, cât și – parțial – în discursul științific mondial.

Dar asta nu este tot. Autorii acestui document au încercat să dea rasismului cea mai instrumentată definiție, care să fie cât mai convenabilă pentru utilizarea politică a acestui termen, inclusiv în comunicarea cu partenerii internaționali.

Autorii rezoluției au subliniat că adoptarea acesteia va consolida încă o dată atenția internațională asupra evenimentelor din Ucraina, iar acest lucru ar ajuta la formarea unui fel de unitate ideologică a coaliției pro-ucrainene (anti-putiniste).

În acest sens, nu trebuie subestimată importanța apelului Radei către partenerii occidentali pentru ca aceștia să țină cont de acum înainte de actuala decizie.

Scopul legiuitorilor ucraineni este formatarea unei situații în care cuvântul „rașism” să intre în mod ferm și sigur în uzul politic, jurnalistic și cultural în diferite limbi ale lumii, pentru a arăta din nou oamenilor că Rusia folosește cu adevărat și activ practicile regimului fascist.

Dacă abordăm evenimentul de astăzi și din punct de vedere juridic, trebuie să ne amintim că Ucraina caută în mod insistent de mai multă vreme crearea unei instanțe internaționale asupra Rusiei. Este prea devreme să vorbim despre formatul acestui tribunal, dar o privire filosofică asupra acestei perspective nu strică.

În acest sens, orice paralele istorice nu par tocmai corecte, dar dacă amintim de Tribunalul de la Nürnberg, atunci NU Germania și germanii ca atare au fost judecați, ci ideologia nazismului și a liderilor acesteia. Iată deci și rezumatul logic al întregii întreprinderi legislatorii a ucrainenilor: ipotetica viitoare judecata nu poate fi asupra Rusiei ca atare, ci asupra ideologiei rașismului, a liderilor, promotorilor și propagatorilor ei de tot felul.

Sursa: ehorussiaa.com