UNIUNEA JURNALIŞTILOR DIN MOLDOVA

UNION DES JOURNALISTES DE MOLDOVA

JOURNALISTS UNION OF MOLDOVA

MD- 2012, CHIŞINĂU, STRADA PUŞKIN 22, CASA PRESEI

Tel/fax: 373 2 23-34-19; tel: 373 2 23-41-71 E-mail: [email protected]

16 iulie 2013         nr. 014/2013

 MEMORIU

Guvernului Republicii Moldova

 Parlamentului Republicii Moldova

 Comisiei parlamentare pentru Cultură, Educaţie, Tineret, Sport şi Mass-Media

Cum mass-media în general şi Uniunea Jurnaliştilor în special au jucat un rol esenţial în procesul de emancipare naţională şi democratizare a societăţii, breasla ziariştilor constituindu-se astăzi într-un factor indispensabil al afirmării Republicii Moldova pe planul integrării europene şi consolidării statului de drept, ne adresăm celor mai responsabile instituţii ale statului, solicitând sprijinul pentru restabilirea capacităţilor de funcţionare a celei mai vechi şi a celei mai reprezentative organizaţii a jurnaliştilor profesionişti.

Uniunea Jurnaliștilor din Republica Moldova este parte integrantă a proceselor de dezvoltare pe cale democratică a societății noastre. Încă înainte de constituirea statului independent, dar mai cu seamă după declararea lui ca atare în 1991, Uniunea Jurnaliștilor a avut o contribuție definitorie în formarea unei prese de tip nou, democratice şi nepărtinitoare, instituirea unui climat de responsabilitate profesionala şi a unei deontologii centrate pe principiile presei occidentale.

În condiții extrem de dificile, fără susținere din partea statului, adesea intimidată și persecutată de acesta, Uniunea Jurnaliștilor a asigurat în cei peste 20 de ani de independență a Republicii Moldova tranziția mass-mediei și a jurnaliștilor de la o presă sovietică, de propagandă și manipulare, la presă democratică, de informare a populaţiei şi de monitorizare a actului guvernării. În acest scop au fost organizate, în strânsă colaborare cu instituţiile europene – Consiliul Europei şi Comisia Europeană – numeroase seminare, ateliere, conferințe, simpozioane, congrese, vizite de studiu cu participarea a zeci și sute de jurnaliști din presa locală și națională, cea scrisă și audiovizuală. Un efort deosebit a constituit desfășurarea în Republica Moldova, dar și în alte centre ale Europei, a unor training-uri şi conferințe pe tema transformării, organizării și funcționării instituției publice a audiovizualului. De remarcat, că aceste acțiuni, Uniunea Jurnaliștilor le-a desfășurat în mare parte sub regimuri politice domestice total ostile unor asemenea demersuri, catalogate de autorități drept activități antistatale.

Un alt aspect important în activitatea UJM l-a constituit încurajarea unui regim mediatic de responsabilitate socială prin promovarea, sub egida Uniunii Jurnaliștilor, a   unor coduri de conduită profesională. Elaborarea unor standarde de auto-reglementare profesională și implementarea lor a durat mai mulți ani și s-a încununat cu adoptarea în anul 1999 a Codului de Etică Profesională a Jurnalistului din Republica Moldova la care au consemnat și ONG-urile din domeniu. A fost primul document de deontologie profesională adoptat şi pus în aplicare de breasla ziariştilor din Republica Moldova. Faptul a fost menționat de Consiliul Europei și considerat drept un început de bun augur în efortul de democratizare a societății moldovene. Comisia Națională de Etică a Jurnalistului, formată concomitent ca mecanism aplicativ al Codului deontologic, s-a manifestat ca un arbitru prompt și exigent, contribuind enorm la responsabilizarea autorilor şi instituţiilor media.

De menționat că anume datorită verticalității și intransigenței Uniunii Jurnaliștilor în apărarea principiilor deontologice cuprinse în document s-a format în societate un nucleu de rezistență al societății civile care s-a opus tentativelor de înregimentare politică totală a mass-media și a luptat împotriva încercărilor de anihilare a puterii de influență a opiniei publice în perioada regimului comunist antidemocratic din anii 2001-2009.

Grație acestei rezistențe, curajului și consecvenței unui mic grup de instituții mass-media care au înfruntat şi represaliile comuniste, şi ingerinţele autorităţilor în activitatea mass-media pentru a oferi opoziţiei o tribună de dezbateri libere, partidele de factură democratică au reușit în 2009, în urma a două scrutine consecutive, să încline balanța electoratului în favoarea lor, iar Republica Moldova să recapete șansa dezvoltării democratice pe calea integrării europene.

Acum această șansă trebuie fructificată pe deplin. Libertatea obținută cu jertfa tinerilor în aprilie 2009, dezvoltarea fulminantă a domeniului mass-media imediat după căderea regimului comunist au condus la consolidarea fără precedent a celei mai importante forțe a sistemului politic bazat pe supremația legii,competență și meritocrație. Aceasta forță se numește OPINIA PUBLICĂ. Ea este informată, dar şi formată de un sistem divers de instituții mass-media suficient de bine dotate tehnic ca să asigure transparența actului de guvernare și a întregii vieți social-politice și economice a societății. Aşa fiind, este deosebit de important ca presa, redacţiile să fie maxim de corecte și responsabile.

În afara unor prevederi generale de garantare a libertății presei și de asigurare a libertății de exprimare, precum se ştie, statul democratic nu se poate implica în mecanismele de funcționare a presei. În conformitate cu practicile, dar și cu cutumele internaționale, mass-media trebuie considerată din oficiu de bună credință și competentă în abordarea problemelor de interes public.

Practica democratică este corectă. Numai că în Republica Moldova există grupări și partide politice care fac abuz de această practică, unele sunt străine intereselor naționale, altele – situate chiar de partea opusă lor. Ele profită de această oportunitate democratică și plasează, sub acoperire, pe platforma mass-media, cu firmament mass-media, numeroase instituții de manipulare a opiniei publice. De pe această poziție, ele lansează campanii masive de intoxicare a opiniei publice, de manipulare şi dezinformare a societății, de incitare la ură, chiar. Ele nu numai că intoxică opinia publică, aceste structuri, deghizate în instituții mass-media compromit, discreditează în fața populației toată comunitatea mass-media, întreaga breaslă jurnalistică, cară până acum se bucură încă de încrederea în rândul majorităţii populaţiei, precum ne demonstrează sondajele.

Orice încercare a instituțiilor statului de a curma asemenea activități atrag speculații justificate în care poate fi cu uşurinţă invocată ingerinţa în politica de editorială, îngrădirea pluralismului de opinie, atentatul la libertatea de exprimare ș.a.m.d. Cazul NIT este emblematic în acest sens, dar există și alte structuri infiltrate în mediul jurnalistic care continuă să activeze sub acoperire din această postură.

Pentru a echilibra starea de lucruri în acest domeniu deosebit de important al societăţii democratice există o singură cale, una rodată de câteva sute de ani de statele cu democraţii consolidate. Şi aceasta este însăşi organizaţia reprezentativă a jurnaliştilor profesionişti, în cazul Republicii Moldova – Uniunea Jurnaliştilor din Moldova.

De ce Uniunea Jurnaliştilor, şi nu alte organizaţii existente în spaţiul Mass-media ?

Pentru că spre deosebire de celelalte organizaţii din domeniu din Republica Moldova, UJM este o asociaţie reprezentativă a jurnaliştilor profesionişti. Organele de conducere şi de management sunt alese în cadrul Congreselor, convocate periodic conform prevederilor statutului. Organele de conducere alese sunt : Congresul, Conferinţa Naţională, Consiliul Naţional, Biroul Permanent, Preşedintele. Congresul alege Comisia de Cenzori şi Comisia Naţională de Etică. Hotărârile de importanţă strategică sunt adoptate de Congres şi realizate de Consiliul Naţional, Biroul Permanent şi de Preşedinte, ajutat de Secretariat;

Pentru că doar o organizaţie reprezentativă, constituită din jurnalişti profesionişti pot impune standarde şi norme de comportament al întregii comunităţi jurnalistice şi mass-media, atât pentru individualităţi profesionale, cât şi pentru instituţii mass-media;

Pentru că doar o organizaţie cu autoritate în mediul jurnalistic poate elabora şi stabili criterii profesionale în ceea ce priveşte politicile editoriale ale instituţiilor mass-media şi cere respectarea normelor deontologice de la jurnalişti concreţi.

Pentru că doar o organizaţie profesională care se impune ca arbitru în mediul jurnalistic poate institui, fără să fie bănuită de prezenţa unor conflicte de interese, criterii de stimulare a creaţiei şi de premiere a jurnaliştilor.

Cu alte cuvinte, o organizaţie a jurnaliştilor profesionişti poate aplica foarte multe pârghii pentru a menţine breasla în limitele corectitudinii, la o cotă superioară a credibilităţii publicului.

O implicare mai mare şi mai eficientă în reglementarea acestor procese, Uniunea Jurnaliştilor o poate realiza având surse de întreţinere a activităţii sale instituţionale şi de promovare activă a politicilor în domeniul mass-media şi a jurnalismului. Această sursă ar putea fi Casa Presei, complex construit cu peste 40 de ani în urmă în baza profitului obţinut de structurile de stat şi de partid de atunci în urma activităţii publicaţiilor periodice scrise de jurnalişti.

Proiectul Complexului prevedea inițial și o clădire destinată Uniunii Jurnaliștilor. În procesul construcției această clădire a dispărut din proiect, probabil nu au mai ajuns bani, Uniunea Jurnaliștilor urmând să-și aibă sediul în Casa presei. Așa precum era timpul, Uniunea, ca și toate publicațiile care au fost expropriate și mutate în Casa Presei, nu au primit titlul de proprietate, lucrul acesta prezumându-se. Mai târziu, într-un spațiu gol de la parterul Casei Presei a fost construit pentru Uniunea Jurnaliștilor un spațiu cu destinația „Atelier pentru foto-jurnaliști”.

În anii 1990, prin subterfugii judecătorești, această proprietate a fost mai întâi înstrăinată, apoi, tot prin judecată strâmbă, încadrată integral în Complexul Casa Presei. Uniunea Jurnaliștilor a rămas astfel în stradă și fără mijloace întreținere.

Din 1994 și până în prezent, Complexul Casa Presei este administrat, cu titlul de „spațiu de dat în chirie”, de Guvernul Republicii Moldova printr-o structură subordonată Cancelariei de Stat. Numeroasele demersuri făcute pe parcursul anilor de Uniunea Jurnaliștilor în adresa Guvernului ca edificiul să fie transmis în gestiune organizației jurnaliștilor profesioniști, au rămas nesoluționate.

Uniunea Jurnaliștilor nu cere lucruri imposibile de realizat. Casa Presei a fost construită din munca și sacrificiul jurnaliștilor și trebuie să revină breslei jurnalistice pentru a servi scopurilor ei statutare. Or, în condițiile statului democratic, în care mass-media îi revine unul dintre cele mai importante institute naţionale ale democrației, rolul și rostul organizației profesionale a jurnaliștilor este unul fundamental și urmărește:

1. apărarea libertății de exprimare, a libertății de creație și profesionale a jurnaliștilor, promovarea drepturilor sociale a lucrătorilor mass-media;
2. elaborarea regulilor interne de comportament și monitorizarea respectării principiilor de etică profesională a jurnaliștilor;
3. adoptarea unui statut al jurnaliştilor în care să fie prevăzute anumite standarde profesionale de corectitudine a jurnaliștilor și mass-media în relația cu societatea și cu puterea în vederea creșterii credibilității lor și informării corecte a opiniei publice;
4. dezvoltarea şi aprofundarea relațiilor cu organizațiile profesionale regionale şi internaționale la care UJM este afiliată – Federaţia Română a Jurnaliştilor – MediaSind, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, Institutul Internaţional de Presă;
5. coordonarea eforturilor de prospectare a fenomenelor noi apărute pe domeniul mass-media şi a jurnalismului şi elaborarea unor politici profesionale pentru a face faţă provocărilor;
6. stabilirea unor criterii şi a unor termeni de îmbinare a elementelor profesionale de creaţie şi cele sociale sindicaliste în activitatea UJM în vederea transformării treptate a organizaţiei întrun sindicat de ramură consolidat şi eficient;
7. consolidarea mass-media şi a jurnalismului ca institut fundamental şi indispensabil al societăţii democratice.

Prin urmare, este de domeniul priorităţilor naţionale ca Uniunea Jurnaliştilor să revină în mediul jurnalistic şi spaţiul public pentru a le influenţa, a le menţine în termenii democratici de dezvoltare şi pentru a le asana. Cu atât mai mult cu cât situaţia din ultimii ani se degradează. Există semne periculoase de monopolizare a presei, de subordonare economică a acesteia, de înregimentare politică fără precedent a jurnaliştilor.

În aceste condiţii, creşte rolul organizaţiilor nonguvernamentale de media care, promovând principiile jurnalismului liber, au misiunea de salubrizare şi consolidare a presei efectiv independente. Privit din acest unghi, rolul jucat de UJM devine mai actual şi mai semnificativ ca oricând. Or, în aceste condiţii Uniunii trebuie să i se redea ceea ce este al ei. Aşa cum statul nu poate exista fără o activitate economică și un buget, la fel și Uniunea Jurnaliștilor nu poate să existe fără surse de întreținere și dezvoltare.

Biroul Permanent al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova

3 mai 2013