„Mârlani în politică. Studiu de caz: Ion Chicu”
Nu, să nu se sperie numitul politician. Nu am de gând să scriu mare lucruri despre el, cu atât mai mult să-i dedic un ditamai studiu de caz. Departe de mine acest gând și nici nu m-aș încumeta să mă ating de ilustra biografie politică a posesorului. Nici titlul articolului nu se referă punctual la persoana politică a dumnealui. Rog să se observe ghilimelele. Prezența lor indică o recunoaștere apriori că tot ce se conține între ele este o preluare a unui text care nu-mi aparține. L-am împrumutat din cuprinsul unui manual de studiere a politicii, întitulând un capitol. Adevărat că manualul încă nu există în natură, el este unul virtual, existent deocamdată doar în închipuirea mea de jurnalist în căutarea disperată a unor date de referință. Trebuie să spunem că nu numai eu, întreaga breasla întâmpină mari probleme legate de scrieri de sinteză analitic-biografice. O bază de date sistematizată bibliografic despre politicieni și faptele lor nu există. Scrierea unui eseu cu acest specific reclamă căutări greoaie și îndelungate în relatările de ocazie ale presei. Din această cauză, genul aproape că lipsește în paginile presei.
Aici ajungem să regretăm că universitățile noastre care au preluat de la Academie domeniul cercetării nu dezvoltă așa cum se cuvine știința politică, o ramură a științelor sociale, având și numele ei propriu – politologie. Zicem de universități, pentru că ele par a fi azi mai independente din punct de vedere financiar în comparație cu ceea ce a fost „vechia” Academie care deținea cercetarea, dar era în totală dependență de fondurile statului, adică de politic. Aceasta nu putea decât să laude politicul și era de neînchipuit un studiu critic independent – academic în adevăratul sens al termenului.
Vă aduc și un exemplu grăitor. În anii 2000, când întreaga Europă, dar și Rusia, au avut un lung deceniu de dezvoltare fulminantă în toate domeniile, Republica Moldova a înregistrat o cădere drastică, ajungând să fie cea mai săracă țară de pe continent. A fost deceniul guvernării absolute a comuniștilor. Voronin era totul: și președinte, și prim-ministru, și… mitropolit. Credeți că am avut vreun studiu academic care să analizeze cauzele prăbușirii? Nici pomenire. Parte lăturașă la prăbușirea economică a Republicii Moldova, Academia a venit cu propria-i contribuție capitală la prăbușirea ei definitivă, deja pe partea de morală. Într-o veselă ceremonie, Academia l-a făcut pe Voronin prim-academician, acordându-i la 12 iunie 2006 titlul de doctor Honoris Causa. Ar fi amuzant astăzi, dar și folositor pentru posteritate să se știe cine a fost academicianul ori politicianul cu Magna Cum Laude – aprecierea superlativă – adusă în solemnul for academic groparului economiei moldave, analfabetului funcțional, capului statului mafiot comunist, Voronin. E important pentru posteritate să se știe și ce carieră a urmat lăudătorul (ce „carieră” a urmat Academia, deja cunoaștem), ce sume i s-au dat de la buget spre răsplata actului lui de imoralitate personală și instituțională și ce s-a făcut cu acele sume.
Iată de ce zic că un manual de politologie care să studieze atât activitățile, relațiile, instituțiile sistemului politic autohton, cât și activitățile faunei lui diverse e realmente necesar astăzi. În era nouă, post-oligarhică și avansat pro-europeană, universitățile, mai cu samă cele care au și facultăți de jurnalism în schema lor, ar trebui să înlăture această lacună cât mai curând. De-ar fi existat această literatură, aș fi consultat-o înainte de toate în privința politicianului Ion Chicu. Acest personaj mi-a atras atenția, aș putea spune că m-a frapat chiar, prin reacția neordinară care a avut-o la evenimentul cel mai important al săptămânii trecute, reacție expusă în aceeași parametri semantici și de aceeași manieră, două zile mai târziu, de clovnul de la Kremlin, D. Medvedev. Este vorba de decizia Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderarea în Uniunea Europeană. Pe conturile de pe rețele, Chicu a comentat în specificul lui debordant: dacă UE va continua să aplice în țara noastră standarde duble și va rămâne tolerantă față de instaurarea de către gruparea analfabetă și coruptă a Maiei Sandu a dictaturii în Republica Moldova, acest eveniment istoric va constitui și o dezamăgire istorică pentru moldoveni.
Opera nu este citată complet, dar suficientă ca să ne dăm seama de poziția-beton a celui ce i-a dat naștere. În doar trei rânduri de text, avem patru teze bătute în cuie. Le-am subliniat în corpul original, dar le voi reproduce mai explicit: 1. UE promovează standarde duble în formă continuă; 2. Actuala guvernare (gruparea) nu este pro-europeană, cum se prezintă, pentru că este și coruptă, și analfabetă; 3. În Republica Moldova este instaurată o dictatură tolerată de UE, ceea ce presupune că UE este și ea o dictatură; 4. Aderarea la UE va fi un fiasco și va constitui o mare dezamăgire pentru moldoveni.
Dacă dl Chicu ar fi fost știut în areopagul nostru politic doar de simplă unealtă în mașinăriile pline de slinul corupției ale regimurilor Voronin, Plahotniuc și Dodon, cum a fost de-a lungul anilor, până în 2019, am fi trecut cu vederea reacția lui otrăvită și l-am fi lăsat să se macerese în zeama lui. Din noiembrie 2019, Chicu a fost însă și prim-ministru. Chiar dacă numirea lui vine dinspre cuplul impenitenților Dodon-Șor, funcția presupune o maturizare a oricui trece prin ea, obligă la notorietate cât de măruntă, impune respectarea anumitor norme de comportament public. Chicu însă nu ține cont de nimic dintre astea: el dă frâu liber frustrărilor și împarte sentințe de superior fără să aibă un câtuși de subțire portofoliu de performanță în mandatul său.
De fapt, care performanță, dacă anul care l-a petrecut dl Chicu în fotoliul primului ministru a fost perioada celor mai infame mârlănii. Da, acesta este termenul cel mai potrivit care-i caracterizează „activitatea” politică. De neuitat va rămâne refuzul lui obraznic de a organiza primirea darurilor trimise de România pentru a sprijini lupta medicilor noștri cu pandemia covidului în PMAN și trimiterea ceremoniei de preluare a ajutorului sub podul de la Schinoasa; de neuitat va rămâne atacul mârlănesc în adresa euro-deputaților români angajați în efortul de obținere a statutului de candidat la integrarea europeană (încununat de succes în 23 iunie 2022!!!) a Republicii Moldova, în luna mai a anului 2020, atac care a atras o notă de protest din partea MAE al României; de neuitat va rămâne tentativa lui mârlănească de a angaja în luna a aprilie a aceluiași an un împrumut extrem de păgubos de 200 de milioane de euro de la o bancă din Rusia, bănuit pe bună dreptate a fi o schemă de finanțare a campaniei electorale a lui Dodon din acel an.
Neuitate vor rămâne alte zeci de cazuri de manifestare a mârlăniei grobiene marca Ion Chicu. Multe dintre aceste cazuri le am acumulate într-un dosar jurnalistic, despre cele mai „de neuitat” am scris articole[1] și publicat compendii informative la vremea producerii lor. M-am convins: dosarele profesionale privitoare la fenomene, evenimente, ori persoane politice prind bine celor care reflectă felul în care ele se manifestă, ajută la descrierea cât mai cuprinzătoare a subiectelor. Ideea unui manual de politologie ori de îndreptar politologic de largă folosință rămâne însă în picioare. Cercetarea universitară autohtonă ar putea fi de mare ajutor viitorilor observatori ai vieții publice, ieșiți de pe băncile lor. Un manual/îndreptar al fenomenului politic din Republica Moldova, extrem de pestriț și de foarte mare impact negativ asupra vieții oamenilor, ar trebui structurat pe capitole care să releve în chiar titlul lor speța predominantă a activității politicianului, cum ar fi: „Trădători ai cauzei naționale în politică”, „Mari corupți în politică”. „Escroci și hoți în politică”, „Capi de mafie în politică”. La capitolul „Mârlani în politică”, de exemplu, cap de serie l-am putea avea pe dl Ion Chicu, prim-ministru în serviciul lui Igor Dodon, care și-a câștigat poziția pe merit și, iată, nu-și dezminte talentul de mârlan nici în ziua de azi.
Valeriu Saharneanu
27 iunie 2022
[1] 1. http://valeriusaharneanu.com/de-guvernul-chicu-numai-de-bine/
2. http://valeriusaharneanu.com/cata-nesimtire-poate-arata-un-prim-ministru-cronica-unei-prostii-monumentale/
3. http://valeriusaharneanu.com/sahul-putin-nebunul-si-sintagma/
Leave a Comment
(0 Comments)