Întrebări: De ce insistă Iohannis să aducă PSD-ul la guvernare? Care este mobilul înverșunării împotriva USR: interesul național ori obida personală?
În seara zilei de 8 noiembrie vom ști ce fel de regim politic va guverna România în următoarea perioadă. Conducerea PNL se reunește până la sfârșitul zilei ca să ia o decizie dacă va guverna mai departe cu USR și UDMR ori cu PSD și UDMR. Toate semnalele venite în aceste ultimele zile dinspre PNL înclină spre o alianță cu PSD.
Și fără aceste semnale, reuniunea din astă seară a conducerii PNL este mai mult decât o formalitate, pentru că peste toate opiniile pro și contra guvernării cu PSD planează decizia demult luată și demult aflată în procedură de implementare a președintelui Klaus Werner Iohannis. Începând cu primul act, consemnat prin demiterea ministrului USR-ist al Sănătății, Vlad Voiculescu, urmat la scurt timp de cel de-la doilea, demiterea ministrului USR-st al Justiției, Stelian Ion, și terminând cu votarea în Parlament a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, s-a putut observa implicarea din spatele cortinei a președintelui Iohannis.
A fost o implicare stranie: una molcomă, înfundată, tacită, aproape că ocultă. Ar fi putut să intervină în orice moment ca să stopeze aprofundarea țării în criza politică. Președintele Iohannis a avut în mâini toate pârghiile, iar iminența valului patru al pandemiei Sars-cov-2, cu suprasolicitarea sistemului sanitar și miile de decese survenite în rezultat, îl obligau, din postura lui de arbitru, să calmeze spiritele în alianța de guvernare și să concentreze activitatea Guvernului pe problemele-cheie, de viață și de moarte, ale momentului.
România avea nevoie de stabilitate, ca bolnavii din spitale de oxigen. Iohannis și prim-ministrul lui de buzunar, Cîțu, au ignorat aceste nevoi și au acționat conform unei agende ascunse, știute doar de ei. Acum, într-un târziu, o știm și noi și până mâine dimineața a va afla probabil țara întreagă. Ea se rezumă la stricarea cu orice preț a alianței de guvernare cu USR și aducerea în locul acestui partid a PSD-ului, un aliat contra firii, defăimat, demascat și demonizat în cei mai gravi termeni până mai ieri.
Date fiind consecințele dăunătoare multiple, de moment și de viitor, ale crizei politice autoprovocate într-un moment greu pentru România de factorii puterii, societatea civilă activă și responsabilă ar fi în drept să revendice cunoașterea adevăratelor motive ale acțiunilor Președintelui Iohannis. Societatea trebuie să știe care au fost motivele excomunicării din alianța de guvernare de centru dreapta a USR-ului? A fost scopul banal de a guverna în următorii 7 ani cu un partener mai comod, care cunoaște toate cotloanele și variantele guvernării? Angajarea PSD-ului se face (s-a făcut) din rațiuni de interes pecuniar, cum ar fi împărțirea „în regim de stabilitate”, fără abordări excentrice useriste, a uriașului buget comunitar rezervat de UE României pentru dezvoltare?
Poate că acțiunile lui Iohannis au la bază motive mult mai pământene, cum ar fi obida personală cauzată președintelui de vreun lider USR-ist ori poate aversiunea șefului statului a fost provocată de un afront instituțional (ca de exemplu, ignorarea apelului de telefon al președintelui de care se zice că ar fi dat dovadă ministrul Stelian Ion)? Societatea trebuie să cunoască toate cauzele care pun în mișcare voința protipendadei politice. Altfel, lăsăm loc de scenarii conspiraționiste dintre cele mai neverosimile. Marea majoritate a cetățenilor (încă) au încredere în șeful statului și nu își închipuie că el ar putea lua decizii atât de serioase în baza unor emoții puerile. Oricine ar putea veni atunci să le insufle că Președintele Republicii ar dispune de informații clasificate, livrate conform legii, de instituțiile comunității naționale de informații în care s-ar cuprinde fapte, acte și proiecte gândite și aprobate de USR în forurile lui secrete și care ar pune în pericol siguranța statului…
…Iar, în consecința responsabilității lui instituționale, Președintele a fost îndreptățit să acționeze în aceste condiții prompt, îndepărtând acest partid subversiv de la guvernare. Interesul național major i-a cerut să cupleze la guvernare PSD-ul, ca unică soluție salvatoare. Că este adevărat, că nu este adevărat, noi, cetățenii, de unde să știm dacă Iohannis iar tace.
Așa că întrebarea momentului este asta: din care rațiuni a întors Iohannis direcția vectorului politic al guvernării și țara pe dos?
Valeriu Saharneanu
8 noiembrie 2021
Leave a Comment
(0 Comments)