Exaltările și angoasele lunii mai

Prin spectacolul renașterii fascinante a vegetației, culminat cu masiva erupție a verdelui fraged, luna mai este, cu siguranță, cea mai frumoasă lună a anului. Obosiți de gri-ul plumburiu al unei ierni fără zăpadă și al unui crepuscul primăvăratic îndelungat și rece, ochii noștri au ajuns în sfârșit să se odihnească în confortul verdelui fastuos al acestei luni fermecătoare. 

Coincidență ori ba, dar nouă, celor din Republica Moldova, serbarea renașterii naturii ne-a venit în luna mai a anului acesta cu un bonus de lumină pe partea de renaștere a speranțelor noastre la un tărâm de viața mai bună și mai liniștită. În fascicul consistent, această lumină a renașterii s-a putut vedea duminică, 21 mai, pe fețele pline de bucurie și în aclamațiile firesc exaltate ale zecilor de mii de participanți la Adunarea Națională „Moldova Europeană”. Cu certitudine că serbarea dedicată integrării europene desfășurată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău ar fi fost mult mai numeroasă și mai încântătoare dacă ea ar fi avut loc pe un fundal luminos de pace, nu pe unul lugubru al bubuitului de tunuri și al exploziilor de bombe care ne vine dinspre răsărit. Din păcate, în partea de lume în care am fost lăsați să trăim de la Domnul, sălbăticia veacurilor din urmă încă mai guvernează unele țări și popoare. Serbarea noastră a avut loc în momentul când în Europa, în imediata noastră vecinătate, se întâmplă un război în toată legea. Este cel mai mare război de după cel de-al doilea mondial încheiat în 1945. A fost pornit în 2022 de Rusia invadatoare tocmai din motivul că Ucraina nu a voit să se supună legilor medievale a acestei sălbăticii și vrea cu hotărâre, acum, și cu jertfa supremă a multor vieți, să adere la lumea civilizației europene. Treizeci de ani mai devreme, în 1992, aceeași Rusie sălbatică ne-a atacat pe noi la Nistru din motivul că Republica Moldova ar fi vrut să revină la vatra de la care a fost ruptă în secolul trecut și să adere în mod pașnic și firesc la România. Azi am fi fost atacați din nou dacă ne-am afla la distanța de bătaie a tunurilor și tancurilor rusești, dacă armata ucraineană ajutată de Occident nu i-ar fi dezbătut colții fiarei de război a Rusiei la Kiev, Harkov, Mariupol, Herson și Bahmut. Fiara de război a Rusiei nu renunță însă la pradă, cu colții dezbătuți, cu pierderi uriașe, izolată de lume și blestemată de toți, Rusia continuă să ne privească prin gaură de tun și în secolul XXI, sperând să ne vadă răpuși și căzuți sub roțile blindatelor ei. 

Tocmai ca să nu se întâmple acest lucru, Uniunea Europeană în general și în parte toate țările ei componente ne îndeamnă și ne sprijină să intrăm în familia lor unită și să ne dăm la adăpostul cetății lor bine întărite. Ca lumea de pretutindeni, dar și cea de acasă, din Republica Moldova, să-i audă chemarea sinceră, Uniunea Europeană a venit să o enunțe cu voce tare în zi de duminica în forma autentic europeană al unui ceremonial popular exaltant și înălțător, organizat la Chișinău de Maia Sandu și autoritățile Republicii Moldova. În acest fel, salutată de președinta Parlamentului European, Roberta Matsola, venită special la Chișinău, Adunarea Națională de duminică, 21 mai, a devenit evenimentul la care aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a primit aprobarea populară simbolică.

De aici, de la această piatră temporală de hotar, procesul de integrare se va considera intrat în procedură practică și, am vrea să credem, ireversibilă. De azi înainte, Adunarea Națională din 21 mai, se va așeza în rândul primelor mari adunări de la sfârșitul precedentului secol: cea din 27 august 1989, care a produs acea revoluție de spirit și de conștiință națională și a restabilit în drepturi limba română și veșmântul ei latin; cea din 16 decembrie 1990, care a curățat numele statului de falsele atribute staliniste și a trasat sarcinile ieșirii graduale, dar hotărâte, de sub ocupația regimului sovietic și cea din 27 august 1991, care, odată cu proclamarea independenței de jure de fostul imperiu a fixat în documentul ei de bază dezideratele apropierii de facto de spațiul „istoric și etnic al devenirii noastre naționale”.

Importanța Adunării Naționale de duminică se așază deci în logică sarcinilor istorice puse în fața noastră de cele trei Mari Adunări populare din urmă. Adevărat – ni se pare că se face cu mare întârziere (cauzele merită o discuție aparte) -, dar documentul de bază al Adunării Naționale (pe care ne temem încă să o numim și Mare), aprobat de reprezentanții poporului în duminica din 21 mai 2023, trasează exact acest nou orizont – cel al distanțării de facto de spațiul în care am fost trași cu forța armelor și al apropierii nemijlocite de spațiul indicat de Marea Adunare din 1991. Integrarea europeană trasată de Adunarea din duminica trecută este exact acel spațiu în care vom putea fi reuniți cu partea cea mare a națiunii noastre, aflată de ceva ani într-o comunitate a națiunilor europene dezvoltate economic și bine apărate din punct de vedere militar.

Este un motiv de mare bucurie pentru întreaga populație a Republicii Moldova, chiar dacă o parte a ei încă nu își dă seama cât de mult înseamnă această deschidere pentru viitorul mai bun la care a obosit să viseze. Neîncrederea, ignoranța acestei părți de populație va fi desigur exploatată din plin de coloana a cincea rusă care acționează în Republica Moldova sub acoperirea unor partide politice care la moment fac misiunea blindatelor rusești pe frontul de manipulare a populației. Am fost martorii desfășurărilor de forțe ale acestor partide în ziua de 9 mai. Mărșăluind prin Chișinău cu portretele lui Stalin și ornamentați în chip sfidător cu simbolurile războiului invadator al lui Putin în Ucraina, cohortele acestor forțe au vrut să semene în conștiința publică îngrijorarea, frica, neliniștea – toată gama sentimentelor depresive ale unei angoase patologice.

Nu știm în care măsură le-a reușit diversiunea, dar prezența numeroasă și atmosfera plină de optimism sănătos a Adunării de duminică din principala piață publică a Chișinăului a arătat cât de puternică și viguroasă este populația Republicii Moldova pe dimensiunea sa proeuropeană majoritară. La această prezență nu putem să nu plusăm ecourile puternice venite din peste 30 de orașe ale lumii de la compatrioții noștri adunați în piețe în semn de solidaritate cu cei de acasă și de coparticipare la actul în desfășurare la Chișinău. Este tezaurul uman care s-a constituit deja într-o forță bine ferită de influențe toxice manipulatoare și care de o samă de ani se manifestă ca un garant al mersului nostru – am vrea să credem, neabătut, de acum încolo – către o societate de tip autentic europeană: integră național, social și politic.

Valeriu Saharneanu, 24 mai 2023

Leave a Comment

(0 Comments)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *