Distrugerea R. Moldova pusă la cale de ruși face iminentă instituirea unui Guvern de război
Dezvăluirea făcută joi, 9 februarie, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în plenul Consiliului European privitor la interceptarea unui plan al Rusiei de distrugere a Republicii Moldova a fost comentată în lume în aceeași măsură în care Republica Moldova este importantă pentru ea. Adică puțin. Apoi, chiar dacă știrea a fost difuzată în chiar epicentrul politic al Europei – în ședința Consiliului European (constituit din șefi de state și de guverne ai celor 27 de țări membre ale UE) – și a ieșit din gura celui mai mediatizat la moment om politic al planetei – președintele ucrainean Zelenski – noutatea nu a făcut mare senzație. Explicația este simplă: un plan de distrugere a Republicii Moldova a existat în Rusia de când fosta republică sovietică s-a desprins de imperiul rusesc. Se știe că de fapt primul război al Rusiei în spațiul ex-sovietic a fost împotriva Republicii Moldova. El a avut loc în îndepărtatul deja an 1992. Motivul – prevenirea unei eventuale uniri cu România (Rusia știa că a furat acest teritoriu 1940 și instictul revenirii acasă ar fi fost în firea lucrurilor). După ocuparea unei părți din teritoriul Republicii Moldova și împânzirea cu rețele de agenți a restului lui, războiul a fost comutat în regim hibrid, cu faze mai fierbinți ori mai reci în funcție de situații. Motivele – contracararea aderării Republicii Moldova la spațiul democratic european.
În cazul Ucrainei, scenariul de distrugere a fost derulat tocmai invers: contra ei s-a „lucrat” mai întâi în forma hibridă, apoi s-a trecut la forma războiului deschis. La început, Ucraina a fost îmbibată până la saturație cu agenți de influență care aveau sarcina să asigure acostarea „firească” a teritoriului ei la „spațiul lumii ruse” (model – anexarea Crimeii), iar dacă de la Maidanul anului 2013 lucrurile au mers altfel, războiul hibrid a fost trecut în 2014 în regim fierbinte. Invadarea pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2014, trebuia, conform planurilor lui Putin, să încheie faza reconstituirii granițelor celui de-al treilea imperiu rus pe dimensiunea lui de vest, europeană. Erau granițele fostului imperiu sovietic care, bineînțeles, cuprindeau și Republica Moldova până la Prut. După un an de rezistență ucraineană, susținută puternic de comunitatea democratică mondială, transformarea în eșec a planurilor lui Putin a devenit un obiectiv de securitate europeană, dacă nu chiar mondială.
Deocamdată eșecul este mai mult scontat decât evident, dar ajutorul internațional nu a atins nici măcar jumătate din potențialul militar disponibil în țările aliate Ucrainei. În iarna anului 2023, confruntarea pe câmpul de luptă a ajuns la un punct de relativ echilibru. Echilibru favorabil ucrainenilor. Ca să schimbe aparențele, rușii au pornit zilele trecute o ofensivă de proporții în estul Ucrainei. Sub armă au fost puși și aduși pe front alți peste 300 de mii de luptători. S-au intensificat atacurile cu rachete a orașelor și a infrastructurii civile ucrainene, în aer a fost ridicată flota militară aeriană a Rusiei, cuprinzând atât avioanele de asalt, cât și bombardierele strategice grele; de pe mare bat cu rachete de croazieră fregatele rusești dislocate în acvatoriul Crimeii.
Este vizibil că de aniversarea declanșării „operațiunii militare speciale” (a războiului) în Ucraina (24 februarie), Putin vrea să dea rușilor de acasă iluzia mersului victorios al armatelor sale împotriva, precum tratează propaganda rusă, „forțelor unite ale Occidentului (NATO)”. Nu-și bate capul câte alte sute de mii de vieți vor fi puse pe altarul acestei noi zvârcoliri total inutile. Unul dintre liderii mondiali care a avut discuții cu Putin pe teme legate de capacitatea lui de a escalada situații peste anumite linii roșii își amintesc astăzi de „argumentul” ultim al acestuia: (nu uitați,) „sunt om (format de) KGB”. Deci, și în cazul noii ofensive a rușilor în estul Ucrainei, trebuie de avut în vedere că Putin este mai întâi de toate omul KGB-ului și dânsul va avea în vedere punerea pe rol și a unui șir de alte măsuri active care să-i întregească efortul de a produce pagube cât mai mari părții adverse. Amenințarea cu distrugerea Republicii Moldova trebuie luată deci anume în acest context. Am văzut și auzit de mai multe ori, inclusiv în aceste 12 luni de război, că Republica Moldova se află pe ambele tipuri de hărți operaționale ale Kremlinului: și pe cele tactice, dar și pe cele strategice. Atât înalți gradați militari ruși, spickeri de top ai Dumei de stat, susținuți de arhierei ai Bisericii Ortodoxe Ruse, dar și de cel mai mare șef al diplomației ruse, Serghei Lavrov, dezlănțuit recent, au lansat în mod regulat amenințări însoțite de grave invective în adresa Republicii Moldova, a conducerii ei pro-europene.
Ele nu au fost făcute de flori de cuc. O lovitură rusă în spatele frontului ucrainean, în Republica Moldova, ar trebui luată în considerație de responsabilii de guvernare de la Chișinău și de aliații lor din Occident. Elemente de destabilizare rapidă a situației există în Republica Moldova prea multe: începând cu baza militară activă de la Tiraspol, continuând cu biserica rusă mult-prea influentă în teritoriu și terminând cu partidele subversive ale coloanei a cincea rusești, oploșite în Parlament și din afara lui. Am văzut aceste forțe în repetiția generală din toamna anului trecut. O campanie nouă, promisă de acestea, este de așteptat în primăvara care vine. Acțiunea lor ar putea avea loc mult mai devreme, de ce nu?, sincronizată cu ofensiva în curs a armatei ruse în estul Ucrainei.
Putem presupune că anume despre asta a fost informația adusă de Zelenski la cunoștința Consiliului European și a președinției Republicii Moldova. De aici putem deduce că remanierea de Guvern de la Chișinău este legată în primul rând de această urgență – de compunerea unui cabinet capabil să judece informațiile, circumstanțele și situațiile și să acționeze în condițiile foarte apropiate unei stări de război. De fapt, în condițiile în care coexistăm alături de ucraineni timp de un an de zile – în prima linie a unui război declanșat de Putin cu scopul punerii cu sila a Rusiei în granițele defunctei URSS. Despre caracterul, specificul și sarcinile de îndeplinit ale acestui Guvern de război vom dezbate în articolul de mâine.
Valeriu Saharneanu, 11 februarie 2023
Leave a Comment
(0 Comments)