Crima de la Dnipro: rușii trebuie făcuți să simtă războiul la ei acasă

Nici în veacul luminat al XXI-lea lumea nu a devenit mai altfel ca în celelalte întunecate din urmă. Așa cum în secolul al XIII-lea, statele de pe atunci ale Europei nu s-au putut organiza să respingă împreună invazia pustiitoare a hoardelor tătaro-mongole, tot așa și în secolul de față ea se arată timidă, ezitantă și răzlețită în cazul nerușinatei invazii rusești în Ucraina.

De aproape un an de zile Rusia taie, ucide, arde, distruge, pradă și pustiește o țară vecină, nu ascunde că vrea lichidarea acestei țări și exterminarea oamenilor care o locuiesc, amenință deschis că Ucraina este doar prefața marii ei bătălii cu Occidentul, iar sistemul de solidaritate europeană cu rezistența ucraineană este departe de a-l face pe invadator să se oprească – darmite  să se retragă. Lucru care îl încurajează pe agresor să recurgă la atacuri și represalii din ce în ce mai înfiorătoare. Rusia crede că astfel ar putea să înfrângă rezistența victimei, dar și să descurajeze ajutorarea solidară și suficientă a ei.

Această tactică pare să-i reușească Rusiei în privința europenilor, deoarece ajutorul lor e mult sub cel american și echipamentele livrate de ei sunt condiționate de necesitatea strictă de apărare a ucrainenilor, nu și de cea de contracarare a rușilor. Or, dacă ucrainenii nu vor primi tehnică blindată cu care să desfășoare ofensive și alte operațiuni de eliberare a teritoriului ocupat și nici rachete cu bătaie medie și lungă care să lovească în infrastructura militară de pe teritoriul Rusiei, războiul va semăna cu un meci de box în care unul dintre jucători are mâinile legate.

Așa arată el astăzi. În timp ce ucrainenii suferă zilnic din cauza rușilor, pierzându-și oamenii și ruinându-li-se orașele, rușii parcă ar fi la o partidă de vânătoare: dimineața pleacă pe teren să se distreze țintind oameni și clădiri în Ucraina; seara revin îmbujorați la față și se distrează prin baruri ori acasă, cu familia, în fața televizorului, de parcă nimic tragic nu s-ar fi întâmplat. Că unii dintre ei mai și mor în tranșee pe undeva prin stepa ucraineană nu le face distracția mai puțin plăcută, din contră, le-o apretează cu fiorul și adrenalina aventurii.

Rușii trebuie făcuți să simtă războiul la ei acasă. Doar atunci ar putea să-și dea seama de ceea ce fac, să le apară întrebarea pe care o lume întreaga o așteaptă de la ei începând cu 24 februarie încoace: de ce acest război?, de ce aceste distrugeri?, de ce această suferință?, de ce năvălind peste ucraineni ni se spune că ne apărăm țara?, de ce ucrainenii ne urăsc de moarte, iar toată lumea ne condamnă? Fără a fi aduși să simtă măcar un dram din ceea ce trăiesc ucrainenii, rușii nu-l vor opri pe Putin și camarila lui.

Procedura aducerii în simțuri a rușilor întârzie însă prea mult. Europenii stau pe gânduri să dea sau să nu dea Ucrainei tancuri pentru operațiuni de înaintare/eliberare și sunt departe să abordeze tema livrării de dispozitive reactive cu bătaie lungă. Marea Britanie parcă s-a decis să trimită câteva tancuri ale armatei britanice, dar Germania nicidecum nu se poate decide pentru Leopardul lor. Ucrainenii așteaptă cu sufletul la gură o nouă reuniune a donatorilor de la Rammstein preconizată pentru săptămâna care se așterne. Între timp, Rusia escaladează bombardamentele și perseverează în distrugeri.

Atacul de sâmbătă, 14 ianuarie, cu rachete de croazieră de mare putere lansate de bombardiere strategice de pe teritoriul Rusiei asupra zonelor rezidențiale ale marilor orașe ucrainene a arătat o dată în plus că arma cu care Rusia escaladează în războiul său este cruzimea. Imaginea cu blocul sfârtecat de explozia unei rachete în orașul Dnipro a făcut înconjurul lumii. Până la ora scrierii acestui material au fost confirmați 30 de morți, între care 1 copil, și aproape 80 de răniți. 35 de persoane sunt date dispărute. Lucrările de căutare continuă. Frântă de necaz și înnebunită de durere, o femeie care și-a pierdut fiul în acest atac i-a blestemat pe ruși până întra șaptea generație.

https://twitter.com/i/status/1614370046360391681

Valeriu Saharneanu

15 ianuarie 2023