Câte grupări țintesc puterea politică în Republica Moldova

Cu cât ne apropiem de ecuatorul temporal al anului 2024, cu atât scena politică de la Chișinău devine mai agitată. Este an electoral și partidele rămase în 2021 în afara arcului de guvernare ar vrea să încerce dacă nu curmarea, apoi cel puțin erodarea monopolului de putere al Partidului Acțiune și Solidaritate. Atacarea acestui obiectiv cere de la atacatori un efort împărțit în două etape; prima, rezervată alegerilor prezidențiale din anul curent și, cea de-a doua, preconizată alegerilor parlamentare din anul următor. Evident, că fără un scor cât de cât ponderabil în prima etapă, oricărui partid îi va fi foarte greu să bifeze careva rezultate în cea de-a doua, rezervată alegerilor parlamentare. Așa că miza alegerilor prezidențiale în mod obiectiv se dublează.

Lucrul acesta l-au înțeles în primul rând cei de la PAS. Se știe că actul guvernării, oricât de reușit s-ar desfășura, provoacă pe parcursul mandatului pierderi în rândul electoratului care propulsează la guvernare o forță politică. Efectul se numește eroziunea electoratului și gradul de erodare depinde de cât de mare este șocul asupra societății a reformelor pe care o guvernare le are de făcut. PAS a moștenit un stat capturat de regimuri banditești pietrificate în sistem. Alungarea lor de la putere în anii 2020 și 2021 nu a însemnat și ruperea fortificațiilor construite de ele în sistem. În cel judecătoresc, în primul rând. Acesta opune rezistență, în spatele unui statut de independență pe care îl speculează în disperare ca să evite o curățare fundamentală de mizeria corupției. Reformele s-au înfundat anume aici, deși statul în întregime a fost scos la un orizont de integrare europeană nemaipomenit până acum, iar independența energetică de sursele rusești înrobitoare și condiționate politic este o realizare de importanță istorică a actualei guvernări. Cu toate acestea, o eroziune a electoratului trebuie luată în considerare și ca să compenseze eventualele pierderi, PAS s-a folosit de avantajul pe care i-l oferă aceeași guvernare monocoloră și a aplicat o contramăsură: a blindat prezidențialele cu un referendum pe domeniul-atu pe care marșează cu perseverență – cel al integrării europene – , organizat în aceeași zi.

Măsura a enervat la culme rivalele politice. Ele au revendicat monopolizarea abuzivă de către Maia Sandu și PAS a tematicii integrării europene, dar mai mult nu pot face nimic, căci referendumul, ca acțiune politică de anvergură națională, a fost deja legiferat, iar argumentele despre monopolizare nu rezistă. Pentru că integrarea europeană este ceea ce a promis PAS că va face în programul său electoral cu care a mers în alegerile precedente, când electoratul l-a crezut, s-a mobilizat masiv și a pus întreaga putere în mâinile acestui partid condus de Maia Sandu, aproape inexistent atunci. În context, considerăm absolut gratuită replica cea mai recentă a lui Igor Munteanu, președintele CUB, aruncată cu răutăcioasă dojană în față electoratului de acasă din capitala Estoniei, Tallin, unde s-a aflat zilele trecute într-o vizită de documentare. Impresionat de succesele acestui stat mic, dar cel mai puternic digitalizat din Europa, politicianul ajunge la încheierea că performanțele i se datorează faptului că „Ei (estonienii – n.n.) nu votează cu inima”. Este total greșită concluzia dlui Munteanu, considerând că alegătorii de acasă suferă de această meteahnă – votatul cu inima. În 2021, electoratul moldovean tocmai și-a călcat pe inimă atunci când a votat masiv PAS-ul, pentru că situația de o gravitate ieșită din comun l-a pus în fața unei selecții nemiloase. A fost o acțiune generată de un exercițiu rece și dur al creierului, dictată de necesitatea de supraviețuire. Vorbim de supraviețuirea sistemului democratic, mutilat, schingiuit și adus la limita ultimei suflări de către guvernările marii corupții. Atunci, sărmanul nostru electorat și-a făcut inima ferfeniță și nu a votat cu draga lui de Platformă DA, și-a pus-o de-a dreptul pe jăratec și nu a votat cu adoratele și frumoasele de ele partide unioniste, a sângerat după alte odoare politice cărora le-ar fi livrat ceva voturi măcar de dragul unei diversități politice de fundal democratic. Electoratul a procedat cu nemilă, altfel spus, cu abnegație (ab negație = cu negare de sine) față de ea: a renunțat stoic la instincte dictate de inimă și a dat prioritate calculului rațional, pragmatismului de ultimă instanță al cugetului colectiv. De ce? Răspunsul la această întrebare ar putea fi așternut în paginile multe ale unei cărți ori ale unui studiu de caz. În prezentul cuprins, răspunsul va fi scurt: pentru că în Maia Sandu electoratul de acasă a văzut prezentă mult mai multă maturitate ca în ceilalți pretendenți, mult mai multă responsabilitate, mult mai multă sinceritate și mult mai mult caracter. A văzut în ea maturitatea, responsabilitatea, sinceritatea și caracterul de care ar trebui să dispună un om de stat în adevăratul sens al acestui termen.

Pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, exigențele au rămas aceleași. Poate chiar și mai severe, având în vedere prestația de până acum a Maiei Sandu și a PAS în efortul de integrare europeană și de apropiere de România a Republicii Moldova, dar și felul în care sunt tratate pericolele ridicate de războiul din Ucraina, de rând cu operațiunile hibride ale regimului de la Kremlin întreprinse cu intenția declarată de preluare a controlului în Republica Moldova. Grupul de 4 partide (Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării) reunit în blocul politic și electoral „Împreună”, din care face parte și partidul dlui Munteanu (Coaliția pentru Unitate și Bunăstare), pretinde că ar crea o alternativă pro-europeană viabilă și profesionistă. Alternativa presupune elaborarea unui program politic de aderare la Uniunea Europeană care-l exclude pe cel pentru care alegătorii au votat în 2021 și asumat de PAS. Acest program se află în prezent într-o fază avansată de realizare, este pe masa de lucru a Guvernului Republicii Moldova și a instituțiilor europene. Ce va propune blocul „Împreună”? Revenirea la o nouă linie de start, renunțarea la etapele parcurse până acum? Ori pur și simplu va încerca să acumuleze puncte din critica pașilor făcuți de PAS până în prezent? Nu ar fi ceva neobișnuit în asta, dar ne temem că atacurile desuete, de tipul celuia lansat asupra electoratului de dl Munteanu de la Tallin, nu fac decât să depuncteze politicianul, partidul ori blocul pe care îl reprezintă. Există și riscul ca o critică mai stridentă, scăpată de sub controlul rațiunii, spusă din inimă , să creeze percepția că numitul bloc ar fi pe post de idiot util în serviciul adversarilor politici de sistem al actualei guvernări, orientați spre Moscova și dirijați de regimul de acolo.

Gruparea pro-Kremlin are două încrengături. Una este condusă de Șor și s-a formalizat la Moscova sub steagul unui așa zis bloc (o îmbârligare de grupulețe manipulate de Șor), cu denumirea „Pobeda”. Misiunea acestuia este să atace sistemul electoral moldovenesc cu mijloace diversioniste, aproape că paramilitare, pentru a crea cât mai mult haos și a compromite alegerile. Ea nu poate fi obiect de interes pentru opinia publică, fiind subiect de cercetare al instituțiilor de asigurare a securității statului și a celor de menținere a ordinii publice.

Din cea de-a doua încrengătură a acestei grupări fac parte Dodon, Filat, Chicu, Ceban și alți foști giranți ai marii corupții naționale. Este gruparea cea mai serios preocupată de planurile electorale din toamnă. Alegerile prezidențiale și Referendumul constituțional vor fi pentru ea un examen de însemnătate existențială. Au promis Moscovei să obțină revanșa, dar încă nu știu cum. Le lipsește o candidatură pe potriva celei anunțate de adversari. Dodon nu poate fi, pentru că este consumat politic și a fost devalizat electoral în scrutinul precedent; Filat și Chicu au atâtea schelete în dulapurile carierei lor de demnitari încât o nouă apariție în postura candidatului la funcția de președinte de stat ar fi aceeași cu moartea lor politică definitivă, egală cu râsul lumii. La întrunirea de săptămâna trecută de care presa a făcut caz, printre decidenții grupului au fost văzute două figuri noi. Una a dnei Natașa Morari, reprezentanta dublă a serviciilor rusești și a condamnatului fugar, Platon, și alta a dlui Ulianovschi, omul lui Plahotniuc și presupusul candidat al grupării în alegerile din toamnă pentru șefia statului. Vorbim aici de presupuneri și constatări estimative, deoarece grupările care țintesc puterea în Republica Moldova sunt, după cum vedem, în proces încă nedefinit de reconfigurare politică și lupta lor abia începe.

Valeriu Saharneanu