Când va ajunge Putin să dea foc Kremlinului

În aventura lui criminală, culminată cu dezlănțuirea războiului la scară largă împotriva Ucrainei și, implicit, împotriva lumii civilizate, Putin încearcă să-l imite pe Stalin. În special pe cel din ultima fază a celui de-al Doilea Război Mondial, pe Stalin cel victorios, cel care a adăugat la imperiul rus teritorii străine noi și a pus stăpânire pe jumătate din continentul european. Nu am citit nicăieri, în nicio analiză, nici măcar în cele care-i aprobă isprăvile ori este neutră față de ele, că i-ar fi reușit. În schimb, există o opinie quasi unanimă că în foarte multe situații, Putin s-ar asemăna leit cu Hitler în faza timpurie a acestuia, de înălțare și de afirmare la putere.

Ca și Hitler în Germania, Putin s-a făcut țar în Rusia speculând resentimente șovine, fixând și conjurând dușmani de moarte și inflamând orgoliul rasei și națiunii dominante – toate așezate pe un vast parcurs plin de conjurații, omoruri, pidosnicii și minciună. Când a avut nevoie să se debaraseze de opoziția politică, de exemplu, Hitler a speculat incendierea sediului Parlamentului german – Reichstagul – la 27 februarie 1933 și, din acel moment, puterea absolută i-a aparținut până la moarte. Putin a procedat la fel ca să se asigure de puterea absolută în Rusia: a aruncat în aer case de locuit cu tot cu oameni, a omorât și încarcerat sumedenie de opozanți politici, jurnaliști incomozi și a făcut război în propria țară cu cecenii. După ce s-au văzut în vârful puterii, Hitler și Putin au greșit în același mod. Crezându-se invincibili, invadând țări și omorând popoare ei au motivat națiunile cele mai puternice ale lumii să se unească împotriva lor. Urmare a acestui fapt, declinul lui Hitler a început la Stalingrad, unde, cu sprijinul esențial al SUA, Rusia Sovietică, a repurtat prima mare victorie în cele de-al Doilea Război Mondial. Stalingradul lui Putin este Ucraina. Declinul lui Putin este inevitabil: în secolul XXI de partea Ucrainei este nu doar SUA, dar și Europa unită. Pe timpul lui Hitler nu exista ONU și nici NATO, care acum sunt de partea opusă a Rusiei lui Putin. Blitzkrieg-ul lui Putin, pornit în 24 februarie 2022 să ia Kievul în trei zile, a eșuat la fel ca blitzkriegul lui Hitler, în privința cuceririi Moscovei, în 1941. Din punct de vedere geopolitic și militar, Moscova lui Putin a începutului de an 2023, este Berlinul lui Hitler al debutului de an 1943. Un început de an care prevestește colapsul politic, economic și militar al unei mari puteri ruinate din ambiții halucinante, orgoliu și prostie.

Asaltul îndelungat și neputincios, însoțit de pierderi mari în rândul armatelor rusești, a Bahmutului, un orășel de provincie puțin important din estul Ucrainei, marchează începutul mișcării lui Putin pe panta de coborâre în buncărul alegoric al lui Hitler din Berlinul asediat al anului 1945 – ultima – reședința de mormânt a tiranului nazist. Până în cel din urmă ceas al său, Hitler a mizat pe o arma-minune salvatoare – Wunderwaffen – la care lucra un comando științific-militar în munții Bavariei. Putin are acesta superarmă. O agită din vreme în vreme și amenințarea cu ea l-a ajutat nu numai să se mențină în front un an întreg, dar și să atace orașele ucrainene fără să atragă un răspuns de pedeapsă adecvat asupra propriului teritoriu. În ultima vreme, însă, apar semne că situația se poate schimba într-o direcție cu totul neașteptată și extrem de periculoasă pentru regim. Arma atomică, cea zângănită furios și care ține pe loc un cogeamite NATO, ar putea să nu-i mai fie de nici un folos în fața unui inamic mult mai periculos. Este vorba de propriul popor. Acesta duce greul unui război ieșit dintr-o minte bolnavă. Se pare că el începe să-și dea seama și de absurditatea războiului, dar și de nebunia celui care l-a pornit. Dacă încă mai îndură în tăcere lipsurile materiale și pierderile celor apropiați, acțiunile următoare la care va fi nevoit să apeleze Putin, ar putea să-l scoată din amorțire. Ca să continue invazia până la epuizarea Ucrainei și aducerea la starea de oboseală a aliaților ei occidentali, precum plănuiește, Putin va avea nevoie de noi cantități de carne de tun. Se va vedea obligat să recurgă la noi valuri de recrutări, iar procedura ascunde pericole. După exterminarea armatei în termen și a condamnaților din închisori în prima fază a războiului, după golirea de vieți tinere a satelor de fundătură, a minorităților de pe la periferii și consumarea vieților a celui de-al doilea val a celor mobilizați în toamna anului trecut, mașina de război a lui Putin va umbla să ceară viețile și a celor din orașele mari ale Rusiei. Acolo, lumea este mult mai bine informată, are cunoștința motivelor și caracterului războiului aprins de Putin în Ucraina, știe de faptul că în fața lumii civilizate unite și a tehnologiilor militare angajate pe câmpul de luptă, Rusia nu are cum să câștige, iar șansa de a fi ucis în acest măcel inutil este de aproape sută la sută. Astfel că fiecare citație de mobilizare a altor victime va conține în sine și scânteia declanșatoare a marii revolte a poporului împotriva regimului ucigaș.

Putin se teme de mobilizare încă de la începutul războiului și a folosit diverse tertipuri ca să ascundă afișarea cu subiect și predicat a acestei proceduri ca atare. Acum însă, după un an de război și zeci de mii de vieți sacrificate, lucrurile ar putea să nu mai meargă la fel de liniștit. Nemulțumirea tacită a populației tinde să se traducă în sentimente de indignare. Kremlinul simte instinctiv această tendință periculoasă pentru ea și asta s-a văzut în cazul incidentului de săptămâna trecută de la granița ruso-ucraineană pe sectorul regiunii Breansk. Combatanți ai Corpului de Voluntari ruși au pătruns de pe teritoriul ucrainean în câteva sate din regiunea limitrofă rusă ca să înregistreze pe fundalul unor instituții ale statului rus un clip video de chemare la revoltă împotriva regimului de la Kremlin. Escapada propagandistică a combatanților ruși a stârnit atâta zarvă în cercurile conducătoare ruse, încât Putin și-a anulat câteva vizite anunțate și a convocat de urgență o ședință a Consiliului său de securitate. Mașina diversionist-propagandistică a Kremlinului a furnizat mai multe versiuni strașnice despre incursiunea Voluntarilor ruși, învăluind-o în crime abominabile, dar raportul apărut pe rețelele Internet al acestora le-a ridiculizat, lăsând să se vadă cât de mare este frica regimului față de o eventuală aprindere de pe la margini a Rusiei. În perspectiva care o așteaptă, cu pierderi mari pe front și nevoia de a completa pozițiile din tranșee cu noi și noi bărbați smulși din sânul familiilor lor, frica de revoltă a lui Putin va crește proporțional cu gradul de mânie al populației. Procedeul preferat, sugerat și de fișa de post a kaghebistului de croială sovietică, a fost până acum manipularea: abaterea atenției publicului țintă de la pericolul iminent și îndreptarea fricilor lui către pericole imaginare.

Așa a procedat în cazul invadării Ucrainei, astfel ar putea să facă și în cazul evitării unei nemulțumiri în masă a poporului său. Ar arăta prea nerod să recurgă și de data aceasta la aruncarea în aer, cu tot cu oameni, a unor case de locuit în Moscova ori Sankt Petersburg – actul ațâțător de răzbunare a începutului de carieră. Fiind vorba de securitatea regimului său politic, ba chiar de însăși viața lui, Putin ar avea nevoie de un eveniment care să inflameze orgoliul național al rușilor într-atât, încât aceștia să uite de prețul vieții lor și să ia mobilizarea drept o chemare a ultimei instanțe la apărarea „sfintei” Rusii. Făcătura ar trebui deci să fie de natură excepțională și plină de un simbolism tragic, unul care să astupe mințile conaționalilor săi cu ura răzbunării fără preget. Recursul la practica lui Hitler cu aprinderea Reichstagului l-ar putea inspira pe Putin să pună la cale aprinderea ori aruncarea în aer a Kremlinului – însemnul-emblemă al sacralității și măreției imperiale rusești. De câte a fost capabil până acum Putin, de ce nu am lua în considerare derularea și acestui incredibil scenariu.

Valeriu Saharneanu, 6 martie 2023