An cu plod din abundență la ferma cailor troieni

Marți, 25 iunie, au început la Luxemburg negocierile propriu zise de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru că negocierile sunt oficiale, la evenimentul de inițiere a lor – Prima Conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană – în orașul-stat din inima Europei a plecat o delegație oficială a statului moldovean, condusă de primul ministru Dorin Recean. Evenimentul a avut loc la doi ani de la obținerea statutului de țară candidată la aderare (23 iunie 2022) și la șase luni de la decizia Consiliului European (14 decembrie 2023) de începere a negocierilor. Legitimată în ajun (21 iunie 2024) prin decretul președintei Maia Sandu, delegația a trebuit să fie prezentă la Luxemburg ca să ia startul unui lung și foarte complicat proces de negocieri pe care Republica Moldova va trebui să-l poarte separat cu toate cele 27 de state-membre ale UE pentru obține aprobarea și consimțământul lor de a face parte din comunitatea lor. Lucru nu atât de simplu precum pare deoarece pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei unele state ca Ungaria și Slovacia, de exemplu, par să facă jocul Moscovei și nu se știe care va fi dispoziția lor la momentul începerii negocierilor cu ele nemijlocit.  

Așa cum Republica Moldova este în tandem cu Ucraina în procesul de aderare, s-ar putea ca aceste două țări, reieșind din comportamentul lor mult prea discordant în concertul politicilor europene de ansamblu, să acționeze mult mai acordați la politicile destructive ale Rusiei și să tergiverseze până la infinit negocierile. Noi nu știm în ce măsură forțele politice care guvernează aceste țări vor accepta să facă muncă de cal troian al Moscovei în interiorul UE, dar trebuie să avem în vedere că în aceste condiții, finalizarea negocierilor cu cele 27 de state UE în termeni previzibili și atingerea obiectivului de aderare până în anul 2030 ar putea să treneze. Blocarea într-o bulă de așteptare ar fi ceea ce își dorește cel mai mult Rusia în acest moment. Ar fi o victorie de tactică cu largi posibilități de a o transforma în una strategică. Suspendarea Ucrainei și Republicii Moldova între un război cert și o pace superficială este convenabilă în exclusivitate Moscovei, planurilor ei de recapturare prin toate mijloacele a Ucrainei și Republicii Moldova, inclusiv prin intensificarea măsurilor active de subminare din interior a Uniunii Europene, sporirea gradului de extenuare a Occidentului în războiul ucrainean de lungă durată și anihilarea, drept consecință, a voinței lor de extindere. Să nu uităm că miza mare a războiului declanșat de Rusia în estul Europei este refacerea imperiului rus în hotarele Uniunii Sovietice care se poate face doar dacă elementele principale ale acestui proiect desuet – fostele republici sovietice-țintă – vor fi lipsite de colacul de salvare aruncat în direcția lor de către Occident: Uniunea Europeană și NATO. Lumea s-a convins, iar noi cunoaștem din istorie, dar și din viața de zi cu zi a ultimilor 33 de ani cât de mare este capacitatea Rusiei de a face rău popoarelor de jur. Rusia lui Putin a extins aria de aplicare a acestei grave metehne naționale la nivel global. Așa că atât Occidentul și Uniunea Europeană, în general, dar și Ucraina cu Republica Moldova, în particular, trebuie să nu uite nici pe o clipă că Putin va încerca din răsputeri să spargă colacii de salvare aruncați ex-republicilor sovietice dornice să se salveze. În spatele războiului de agresiune din Ucraina, Rusia va ataca fără menajamente Uniunea Europeană ca entitate continentală, precum și fiecare stat în parte cu scopul de a-i slăbi unitatea și capacitatea de a acționa solidar, tot așa cum a atacat permanent Republica Moldova – statul din pretinsa arie a interesului obscur al Rusiei care încearcă să evadeze din prinsoare jinduind să prindă în mâini colacul de salvare al Occidentului.  

Astăzi, tehnologia de top a măsurilor subversive de mare actualitate ale Rusiei în lupta ei contra lumii democratice este cea veche, împrumutată de la antichitate, a calului troian. Povestea ne vine din războaiele grecilor antici în care se spune că orașul-cetate Troia a rezistat unui asediu de peste zice ani și nu a cedat decât fiind distrus de inamicul ascuns într-un uriaș cal de lemn construit de dușman și adus în interiorul cetății de înșiși troienii. Din acele vremuri, sintagma de cal troian se aplică unei stratageme perfide de subminare din interior a pozițiilor adversarului.  

Rușii nici nu au nevoie să construiască ceva de felul cailor troieni gigantici – s-ar putea să nu-i ducă capul. La ceea ce se pricep mult mai bine este coruperea sistemului democratic al alegerilor. De cal troian servesc scrutinele organizate periodic în societățile liberale. Constituțiile statelor respective garantează participarea la ele a tuturor forțelor politice de toate culorile și opțiunile și Rusia nu a ezitat să se folosească de ele de când se știe. Din bogata varietate de concurenți care pretind să ia puterea politică în statele respective, Rusia își alege un favorit: un lider (poate 2-3), un partid (poate 3-4) apropiat ideologic ori predispuse să facă abstracție de interesele propriului stat (să trădeze) contra bani și… „investește” generos în persoană și în partid. Schema este bine cunoscută în Republica Moldova, unde persoane ca Lucinschi, Voronin, Dodon, Șor, Usatîi și partidele lor au beneficiat de protecția Kremlinului și de „investiția” lui pe parcursul a zeci de ani, dar ea a funcționat și în cazul unor state cu stagiu incomensurabil mai mare în practica lumii democratice. Din pudoare, britanicii, de exemplu, nu vor să recunoască direct că Brexit-ul (referendumul din iunie 2016 pe tema ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană) a fost și un succes al unei foarte bine elaborate și intens susținute – propagandistic și financiar -, operațiuni speciale rusești. Nici curmarea drumului spre Casa Albă a democratei Hillary Clinton, în același 2016, în favoarea lui Donald Trump nu este străină de interesul cu implicare activă al Rusiei. La fel cum nu se va trece fără o implicare fără precedent de dură în favoarea lui Trump și în scrutinul prezidențial din toamna anului curent din SUA, scrutin care ar putea fi crucial pentru destinul Ucrainei, al nostru, dar și al întregii lumi democratice. 

Privită din perspectivă istorică, Republica Moldova pare să fi funcționat multă vreme pe post de proiect-pilot rusesc în tehnologia construirii și punerii în aplicare a mecanismului de preluare a puterii și de guvernare prin metoda cailor troieni, căci material uman politic, trădător și ipocrit-corupt, s-a găsit întotdeauna din abundență în bătătura națională. Cel puțin 20 de ani din cei aproape 33 pe care îi are, Republica Moldova a avut parte de guvernări-cârtițe rusești. În linii mari, astea au fost guvernarea agro-comunistă de sub oblăduirea șireată a lui Lucinschi, cea mafiot-comunistă a pahanului Voronin, cea direct kremlinoidă a agentului Dodon și cea de mare corupție a tandemului hoțesc Filat-Plahotniuc. Scopul lor a fost să țină statul din stăpânire cât mai dependent de mediul politic și economic rusesc și cât mai sensibil la șantajul de tot felul al acestei concentrații a răului planetar.  

Resturile acestor guvernări degenerate le vedem azi cuprinse de o mare agitație. Este an electoral, iar anul este deosebit, istoric, am putea spune, cântărind cu măsura destinului ceea ce s-a întâmplat marți, 25 iunie 2024, la Luxemburg. Colacul de salvare este preț de câteva eforturi de cel ce se vrea salvat – Republica Moldova. Ieșirea de sub blestemul ocupației rusești de peste două secole se află la o distanță de doar câțiva ani de muncă asiduă, dar și de zile grele de rezistență în fața puhoaielor de gunoaie ce se abat în cale și din care Rusia se arată gata să sclipuiască pentru la toamnă un ditamai cal troian, plin cu hledii trădătoare, revanșarde și meschine ale guvernărilor antinaționale anterioare, susținute de ea. De folos le vor fi rușilor și idioții utili care și-au astupat mintea cu plinătatea de sine și umblă pe la televiziuni, unde fac deja circ electoral de râsul lumii. Exponentul cel mai grotesc al idioților utili pare a fi la moment Andrei Năstase, care în ciuda evidențelor, dar și al probelor, contestă sinceritatea Maiei Sandu în ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, iar cel al hlediei trădătoare și revanșarde este Ion Chicu. Acesta și-a anunțat de pe acum candidatura la șefia statului și, ca nimeni să nu aibă careva îndoieli în faimoasa lui mârlănie, în calitate de semnatar al „Pactului pentru Europa”, i-a chemat pe cei ca dânsul să boicoteze Referendumul pro-aderare la UE. Asta, deoarece Referendumul, chipurile, ar fi antidemocratic. Câtă erudiție politică denotă acest oximoron de fabricație chicuviană – plebiscit antidemocratic(!?). Cu adevărat de râsul lumii!   

Valeriu Saharneanu