Aeroport furat, Aeroport recuperat: istoria infamă a statului care s-a prădat pe sine

Presa ne-a comunicat marți, 28 martie, că începând cu această zi controlul Aeroportului Internațional Chișinău a fost preluat de către stat. O decizie în această privință a fost luată de Curtea de Apel Chișinău încă la 23 noiembrie 2022. Este o veste demnă de toată atenția, fiindcă faptul ne spală de o enormă pată de rușine. Este bine în legătura cu asta să fie rememorați anii din urmă în care procesul s-a derulat anapoda, pe direcția inversă – statul, în persoana Guvernului și a agențiilor lui, a forțat lucrurile (Legea și Bunul Simț) ca Aeroportul să fie împins în brațele unei companii rusești în spatele căreia se afla Ilan Șor, actualul agent de influența al Rusiei în acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Între cele două date arătate mai sus a apărut și un comunicat al Procuraturii Anticorupție privitor la inculparea fostului premier Leancă și a unui număr de 8 persoane publice, între care miniștri, directori de agenții și alți responsabili de darea în concesionare pe 49 de ani a Aeroportului Internațional Chișinău companiei AviaInvest a lui Șor.

A existat un grup de deputații care au contestat în instanțe nu numai legalitatea, dar și rațiunea cu totul deplasată a guvernanților de atunci de a înstrăina controlul asupra celui mai important obiectiv strategic al Republicii Moldova. Au fost sesizate să se pronunțe toate instanțele care veghează respectarea rigorilor constituționale și ale legii – de la Curtea Constituțională și până la Curtea Supremă de Justiție, trecând până la aceasta din urmă prin numeroase alte instanțe primare. Toate au fost o apă și un pământ, iar deciziile luate au fost în unison cu planul antistatal al Guvernului de înstrăinare a Aeroportului.

Am semnalat acest proces în materialele scrise la acea vreme din care vă propun în continuare câteva pasaje relevante.

„Ziua parlamentară de joi (3 octombrie 2013), foarte lungă, cu dezbateri aprinse pe marginea situației din jurul Băncii de Economii și a Aeroportului Internațional Chișinău a avut menirea să explice cum stau lucrurile. Totodată ea a dat societății destulă informație pentru ca ei să-și formeze o opinie vizavi de corectitudinea privatizării Băncii ori a concesionării Aeroportului. Numai că această acalmie de după furtună nu a durat decât câteva ore, pentru că chiar a doua zi, vineri, 4 octombrie (2013), Guvernul a fost convocat într-o ședință inopinată cu o ordine de zi alcătuită parcă la nimereală. Din câte s-a văzut chiar în debutul ședinței, nimic nu a fost însă la nimereală. Nevoia convocării Guvernului a fost plămădită peste noapte, imediat după ședința din ajun a Parlamentului.  Aș spune mai mult: ședința a avut o dedicație concretă și anume – trișarea pe mai departe a subiectului concesionării Aeroportului. S-ar părea că acesta nu avea ce căuta pe ordinea de zi a ședinței Guvernului, existând în privința lui Hotărârea din ajun a Parlamentului care a fixat clar, că autoritățile executive se vor abține de la orice acțiune în ceea ce privește Aeroportul Chișinău până la expunerea Curții Constituționale. Apoi, există și dubla suspendare de către Înalta Curte a acțiunilor Guvernului pe acest caz.”

„Trebuie de remarcat că punerea la vot în ședința din 4 octombrie (2013), a înregistrat o situație inedită: pentru prima dată la o ședință de guvern s-a întâmplat că o parte din membrii guvernului, fie și minoritară, a ales să se pronunțe împotriva, atât a includerii unei chestiuni pe ordinea de zi, cât și a proiectului de hotărâre propus pe marginea lui. Mai departe ședința a decurs ca la circ – subiectele de umplutură de pe ordinea de zi au fost examinate la repezeală, fără prea mult interes, domnul Lazăr intrând imediat în esența subiectului prohibit de Parlament și Curtea Constituțională, dar atât de râvnit de o parte dintre guvernanți, încât aceștia nu au ezitat nicio secundă să calce peste prevederile Legii fundamentale și să ignore două, dintre cele mai înalte instituții ale statului – Parlamentul și Curtea Constituțională.”

„Evident este că vineri (4 octombrie 2013) guvernul nostru s-a convocat atât de pripit și și-a forțat atât de impardonabil competențele nu de dragul proiectului de lege al petardelor, dezbătut printre altele, ci având drept țintă ziua de mâine, 8 octombrie (2013), când Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe marginea sesizării deputaților liberal reformatori vizavi de subiectul concesionării AI Chișinău. Se vede de la o poștă că intenția Guvernului (a lui Leancă și Lazăr), a fost să anticipeze o eventuală hotărâre a Curții, nefavorabilă punerii mai departe pe rol a dubioasei tranzacții, șterpelindu-i abil de sub nas subiectul. Nu suntem siguri că a fost o acțiune constituțională de îndată ce Guvernul a emis o hotărâre cu putere retroactivă, care dublează neconstituționalitatea primei hotărâri, a celei din 29 mai, luată neconstituțional de un Guvern demisionar. Vom vedea ce ne va spune mâine Curtea Constituțională. Mingea este acum în terenul ei.

7 octombrie 2013”

„Curtea Constituțională a procedat cu totul neașteptat: ea a ignorat argumentele absolut evidente de neconstituționalitate ale Hotărârii de Guvern din 29 mai 2013, sesizate, a înghițit fără accese de greață fecalomul ieșit din Guvern în ședința scandaloasă din 4 octombrie 2013 – ba chiar l-a uns din belșug pe propriul produs – și a decis (la poruncă?) să se spele pe mâini. Curtea s-a eschivat mișel de o pronunțare la subiect și a decis (docil) să trimită cauza în instanțele de drept comun, controlate deja de Plahotniuc. Curtea nu a dezamăgit partidele pro-concesionare, PLDM și PDM, dar a dezamăgit profund societatea și a oripilat partenerii de dezvoltare – România, UE și SUA. Iată că după Guvern (prim-ministru Iurie Leancă), a doua instituție a statului care a deschis drumul uneia dintre cele mai murdare afaceri de corupție din istoria Republicii Moldova se arată a fi Curtea Constituțională (președinte Alexandru Tănase).

8 octombrie 2013”

„Ziua de 8 octombrie 2013 poate fi considerată drept data atestării documentare a Situației Statului Capturat. Statul Capturat va mai avea până la maturitatea pe care o va atinge abia în 2016, dar ziua lui de naștere este cea indicată mai sus, când Curtea Constituțională și-a demonstrat disponibilitatea de a servi cu credință și mult folos capii corupției. Părinții lui fondatori sunt Filat și Plahotniuc și toți idioții utili din partidele lor – deputați, miniștri, șefi de agenții – complici cu ei în afacerea criminală de concesionare a Aeroportului și nu numai. Tergiversată, trucată, cotonogită de numeroși demnitari ai instituțiilor de stat responsabili de securitatea și de patrimoniul statului, „CAUZA” a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, unde câștig de cauză i s-a dat… Corupției. În spatele celei din urmă decizii rușinoase stau un șir de judecători, procurori, avocați care au lucrat alături de un prim-ministru, de un ministru, de doi șefi de agenții de stat dimpreună cu adjuncții lor – toți având semnăturile puse pe acte administrative, acte judecătorești, decizii croite strâmb, cu numele și prenumele lor imprimate pe hârtie.

24 noiembrie 2022”

Valeriu Saharneanu, 28 martie 2023