Cocnsiderente, 22 iulie 2013
Duminică, 21 iulie 2013, la Costeștii din preajma Ialovenilor, a fost convocată reuniunea națională a Consiliului de Reformare a Partidului Liberal (CRPL), a primarilor, consilierilor, exponenților organelor reprezentative municipale, raionale și comunale care au promovat sub pavilionul electoral al Partidului Liberal, în total, cca 250 de participanți din majoritatea structurilor centrale și teritoriale ale partidului. Pe ordinea de zi a reuniunii a fost pusă problema locului și rostului de mai departe a Consiliului de Reformare în situația concretă creată în Partidul Liberal și în Coaliția de guvernare în perioada de până și după ziua de demarcație istorică de 30 mai 2013.
Consiliul de Reformare activează timp de mai bine de trei luni de zile pe scena politică a Republicii Moldova. El a apărut ca și curent politic distinct în cadrul Partidului Liberal în condiţiile de forţă majoră generate de o criză politică şi instituţională profundă.
Dacă ar fi să recapitulăm, două motive de ordin politic fundamental au determinat constituirea Consiliului de Reformare ca opinie separată în interiorul Partidului Liberal:
Conștientizând aceste pericole, în Declaraţia de constituire din 12 aprilie 2013 a Consiliului de Reformare au fost formulate două scopuri principale:
Procesele politice derulate au arătat cu prisosinţă justeţea pasului făcut de Consiliul de Reformare. Drept rezultat al acţiunilor Consiliului, Republica Moldova a putut să iasă în mod miraculos din criza politică, să fie formată o nouă coaliţie de guvernare pro-europeană şi să fie instalată stabilitatea politică vital necesară construcţiei pârghiilor pe domenii de integrare în Uniunea Europeană. Primul scop major pe care şi l-a propus Consiliul poate fi considerat atins.
Paralel cu aceste eforturi, Consiliul de Reformare a dezbateri largi pe fondul ideii de reformare şi modernizare a Partidului Liberal în rândul membrilor organizaţiilor primare, acolo, unde existau şi a filialelor. În majoritatea filialelor teritoriale active au avut loc întruniri la care au fost luate decizii şi întocmite procese verbale de susţinere a Declaraţiei Consiliului de Reformare din 12 aprilie şi de convocare a unui Congres extraordinar al Partidului Liberal. S-a putut constata că majoritatea absolută a membrilor Partidului Liberal susţin ideea de reformare şi modernizare.
Pe de altă parte, ideea a fost respinsă întro formă categorică şi agresiv vehementă de către liderul partidului, Mihai Ghimpu, şi, fapt deosebit de regretabil, de pretendentul la poziţia de lider al partidului reformat, Dorin Chirtoacă. Deosebit de grav este practica la care a recurs liderul partidului. Omul-ştampilă a desfiinţat abuziv filialele şi a expulzat cu de la sine putere din partid pe membrii care au susținut ideea reformării. În locul filialelor care au optat pentru modernizare au fost încropite altele, din persoane adunate la întâmplare. În plus, în cadrul campaniei s-a descoperit lipsa unor liste de evidenţă a membrilor de partid, fapt ce ridică mari semne de întrebare.
Totodată, în presa care îi este pusă la dispoziţie de partidul al cărui avocat s-a manifestat în toată perioada de criză, Mihai Ghimpu nu a încetat să profereze insulte şi insinuări în adresa membrilor Partidului Liberal din Consiliul de Reformare.
Faptul că nu a schiţat nici o mică intenţie de a se întâlni şi de a discuta o eventuală schimbare a formelor şi metodelor de organizare şi funcţionare a partidului, faptul că a organizat o adevărată mişcare de rezistenţă în calea promovării ideii de înnoire a partidului în condiţiile europenizării generale a mediului politic din Republica Moldova dovedeşte:
Că Mihai Ghimpu şi modernizarea sunt noţiuni incompatibile. Deşi vorbeşte de spiritul european, el se încrâncenează să păstreze forma sovietică clasică de organizare pe o verticală rigidă a partidului, cu specificul că patronul şi dregătorul partidului este în exclusivitate persoana lui:
- Că Dorin Chirtoacă nu s-a maturizat politic, nu dispune de caracterul necesar unui lider şi nu s-a putut detaşa de starea de nepot în favoarea stării aşteptate de politician;
- Că cei doi pretinşi lideri nu sunt capabili să unească o mişcare de anvergură naţională, ei plafonând cu egoismul, dar şi cu orgoliul lor, orişicare tentaţie de competiţie politică pe criterii de merite şi competenţă în cadrul unui organism politic, cum este partidul, cu atât mai mult, un Partid Liberal.
- Că acoperindu-se cu frazeologie populistă de om al dreptăţii şi adevărului, Mihai Ghimpu încearcă să ascundă faptul, că în perioada 2009-2011, aflându-se la posturi înalte în stat a dezvoltat afaceri cu statul şi a devenit un oligarh în sensul direct al cuvântului.
În consecinţă, Partidul Liberal, aşa cum se confirmă prin numeroasele declaraţii făcute de însuşi liderul său, nu mai poate fi considerat un partid de esenţă liberală, democratică şi europeană, el rămâne a fi un SRL al familiei Ghimpu, cu toate consecinţele ce decurg din această stare.
Constatând această stare de lucruri, reuniunea de la Costești a Consiliului de Reformare s-a văzut nevoită să declare detaşarea de Partidul Liberal şi începerea unei etape de constituire a unei formațiuni politice distincte pe eșichierul politic de dreapta, având la bază doctrina liberală, ca soluție optimă pentru tranșarea conflictului intern din PL.
În acest scop:
A fost creat un comitet de desfășurare a diligențelor necesare pentru a înregistra noua formațiune politică cu doctrină liberală de dreapta.
Reuniunea a delegat administrarea procesului de constituire a noii formațiuni politice Consiliului de Reformare. Convocarea congresului de constituire a fost prevăzută pentru toamna acestui an.
Pentru Vocea Basarabiei, Valeriu Saharneanu,
Fracțiunea Partidului Liberal Reformator