Valeriu Saharneanu

Veaceslav Negruța, precizare la „Furtul miliardului…” : Adevăr să fie!

Februarie 6, 2018, Autor: Veaceslav Negruța

În atenţia:

  • membrilor în Consiliul de experţi LARICS,

Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu, autori ai articolului întitulat

”House of cards. Furtul miliardului din Moldova – o afacere de stat”publicat la 05.02.2018 la 11:14, http://m.adevarul.ro/moldova/politica/house-of-cards-furtul-miliardului-republica-moldova-afacere-stat-1_5a781b6bdf52022f75358baa/index.html,

  • redacția adevarul.ro

Stimaţi autori,

Ţin să vă mulţumesc pentru efortul depus de a aduce mai multă lumină asupra evenimentelor din Republica Moldova, în special, a fraudelor din sistemul bancar în baza materialelor analitice şi factologice din spaţiul public al Republicii Moldova, menționate în analiză. Consider, însă, necesar să atrag atenţia asupra unor constatări ale dvs., care ar putea induce în eroare publicul din România şi Republica Moldova, în particular:

  1. Din cele trei bănci implicate direct în frauda bancară, statul Republica Moldova a fost acţionar majoritar doar la Banca de Economii (BEM). Statul n-a fost proprietar al Băncii Sociale şi al Unibank, deci nu putea să cedeze controlul asupra acestor două bănci private, atât până la schimbarea acţionariatului, cât şi după aceasta (anul 2012-2013, conform raportului Kroll 1). Respectiv, este nepotrivită concluzia precum că a fost ”cedat de bună voie şi nesilit de nimeni controlul statului” asupra acestor două bănci private.
  2. Ca şi în România, în Republica Moldova sectorul bancar este supravegheat de Banca Naţională (regulator), procedura de administrare specială a băncilor fiind o competenţă exclusivă a regulatorului. Orice solicitare de a iniţia administrarea specială din afară, inclusiv din partea Ministerului Finanţelor ar fi o imixtiune în activitatea regulatorului, respectiv ar fi ilegală. La acel moment nici Ministerul Finanţelor, nici publicul nu aveau informaţii despre tranzacţionarea concertată a acţiunilor la aceste două bănci private, deci ministerul nu putea nici măcar să avertizeze regulatorul despre încălcarea legislaţiei. Aceste informaţii au devenit publice abia în mai 2015 din raportul Kroll 1, fiind oferite companiei Kroll de către BNM.
  3. Concluzia autorilor că în 2012-2013 Ministerul de Finanţe nu a luat nici o măsură legală de stopare a acestei preluări şi nu a sesizat Parchetul intră în contradicţie cu constatările ulterioare din articol. În particular, se invocă corespondenţa Ministerului Finanţelor din mai-iunie 2012, adresată Consiliului Suprem de Securitate (CSS) şi Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, care se referă la Banca de Economii (BEM), unde statul la acel moment deţinea 56,1% din acţiuni. În componenţa CSS intrau şi Procurorul General, şi alţi conducători de instituţii responsabile de supraveghere, monitorizare, securitate economică şi financiară, investigare. Aceste persoane au primit copiile materialelor prezentate de Ministerul Finanţelor. Prin urmare, Ministerul Finanţelor până în iunie 2013 a depus toate eforturile pentru a proteja pachetul majoritar la BEM, inclusiv demersuri în instanţele de judecată împotriva acţiunilor ilegale întreprinse de grupuri de interese şi instituţii ale statului.
  4. Activitatea mea în calitate de ministru al finanţelor s-a încheiat pe 1 iulie 2013 în baza cererii de demisie prezentate public la 27 iunie 2013, ca formă de protest împotriva tentativelor de a deposeda statul de pachetul majoritar de 56,1% la BEM. Am indicat clar că până la acea dată Ministerul Finanţelor s-a opus unei emisiuni noi de acţiuni fără participarea statului, care ar fi dus la pierderea pachetului majoritar în BEM. Această poziţie reieşea şi din recomandările FMI, şi ale Băncii Mondiale, care insistau ca orice emisiune de acţiuni la BEM să fie condusă de stat şi cu participarea statului. Deposedarea statului de pachetul majoritar la BEM a avut loc mai târziu, după demisia mea.

Stimaţi autori,

sper să luaţi în consideraţie cele expuse mai sus şi să introduceţi rectificări în materialul publicat de dumneavoastră, pentru a informa corect publicul despre jaful secolului – problemă majoră a societăţii din Republica Moldova – și a nu permite interpretări ce pot servi tocmai acelora care au orchestrat devalizarea sistemului bancar moldovenesc. În caz de necesitate, sunt disponibil pentru eventuale comentarii şi precizări.

Cu respect,

Veaceslav Negruţa, ministrul finanţelor al Republicii Moldova, 2009-2013

Lasă un răspuns

Scroll To Top