Senator Ion Hadârcă: TIMPUL MATURIZĂRII CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI

DECLARAȚIE POLITICĂ

Ședința Senatului din data de: 26.02.2020

Doamnelor și domnilor senatori!

Cu moțiuni de cenzură, demiteri de Guvern, declarații belicoase și pericolul anticipatelor în spate, Parlamentul României începe un nou ciclu de activitate legislativă. A demarat anul parlamentar 2020, an de hotar al celui de-al treilea deceniu al secolului XXI, iar pentru actualii parlamentari – ultimul an al mandatului oferit de electorat în 2016.

Acest an ne solicită un bilanț. Urmează să le spunem celor care ne-au ales cu ce am contribuit noi, actualii legislatori, ca țara să fie mai bine orânduită, leul mai stabil, iar viața cetățenilor mai judicios organizată, mai avută și mai demnă, avându-ne pe noi în capul lucrurilor. Cum va fi cuantificat bilanțul? Pe care parte a scării valorice – pozitivă ori negativă – ne va așeza posteritatea? Ce va rămâne după noi: autostrăzi, sate scoase din noroi, comune gazificate, școli și spitale modernizate ori deșertăciunea anilor cheltuiți în bătălii politice păguboase pentru toți.

Trei ani din patru atribuiți mandatului nostru sunt deja bătuți pe muchie. Între timp, au plecat în istorie anii jubileelor mari și mai mici – 100 de ani de la Marea Unire și 30 de ani de la Revoluția Română – ocazii perfecte pentru a motiva societatea modernă să analizeze și să conștientizeze virtuțile de jertfă și de zidire ale generațiilor trecute. Întrebarea este dacă a fost judicios orchestrat potențialul valoric al acestor evenimente?

Ba bine că nu. Ceea ce va reține memoria colectivă din acești ani va fi starea de criză politică cronică. În trei ani România s-a pricopsit cu patru Guverne. Toate demiterile și instalările fiind precedate de blocaje sterile, de frământări apocaliptice și lupte subterane acerbe în care interesul egoist al unor persoane ori al unor grupuri a trebuit să eclipseze nevoia vitală a statului în stabilitate și dezvoltare. Câtă risipă de vorbe și bani! Câte zile, săptămâni și luni ratate au creat goluri și prăbușiri încă neconsumate până în prezent!

Era de așteptat ca, după atâtea cataclisme clasa politică măcar un an de zile să dedice exclusiv nevoilor țării. Dar iată că nu! Anul 2020 începe cu o nouă criză politică. Nimic nou în tevatura lor: ca și precedentele trei crize provocate cu de la sine putere de PSD, iată că vine în 2020 PNL să-și dea cu dreptul în stângul și să continue nefericita tradiție. Legi asumate cu toptanul, ordonanțe de urgență adoptate provocator ca număr și consistență de un Guvern abia instalat, o moțiune de cenzură votată în Parlament de o majoritate ordinar-conjuncturală și… gata, treaba s-a făcut, o nouă criză politică intră pe rol. Astăzi ne aflăm în toiul acestei crize de durată, care, paradoxal, poate deveni și un test de maturizare politică, doar cu condiția unui nou vaccin constituțional, ca să folosim un termen de ultimă oră.

Pierderile de ansamblu sunt greu de evaluat. Un Guvern pus pe tușă înseamnă o țară așezată în derivă. Poate azi să ne spună cineva câtă vreme va ține actuala criză politică și care sunt consecințele ei? Mă tem că nimeni nu știe.

Nu cred că miza alegerilor anticipate cu orice preț este ceea ce așteaptă România de la politicieni. Agenda țării este mult mai cuprinzătoare și mai apropiată de aspirațiile cetățenilor decât agenda partidelor care ajung să guverneze. Indiferent de eșichierul de pe care vin, partidele vor, invariabil, mai multă putere; pe când țara are nevoie de mai multă stabilitate și progres.

Provocarea alegerilor anticipate în scop egoist ar putea fi o lovitură dată nu atât concurentului politic de moment, cât României însăși. E cazul să ținem cont de noua provocare epidemică globală. Să nu uităm că aici, la frontiera de est a Uniunii Europene, intrusiunea hibridă a forțelor ostile arealului democratic european este un pericol real care nu trebuie ignorat. Cazul Brexit-ului este edificator în acest sens.

Or, destabilizarea politică a țării, plonjarea în nisipurile plutitoare ale unor alegeri anticipate greu de realizat, creează condiții favorabile punerii în aplicare a diverselor scenarii de destabilizare hibridă. Chiar dacă la moment ar părea exagerată referința mea expresă la situația din Republica Moldova, dar faptul că ea a ajuns azi pe mâna coloanei a cincea a forței geopolitice ocupante, se datorează, sută la sută, jocului iresponsabil de-a puterea a unor actori politici totalmente miopi, egoiști și lipsiți de clarviziune.

Știut lucru, în politică doi ori doi nu întotdeauna fac patru, iar pentru ca greșelile de acest calibru să fie evitate, partidele ar trebui să nu-și pună interesele proprii mai presus de interesul național. Ajustarea propriilor acțiuni la nevoile țării este cea mai sigură dovadă a maturității clasei politice, care, din păcate, în anul de grație 2020, în mod fatal, întârzie să-și asume maturitatea…

Ion Hadârcă,

Senator de Vaslui

Lasă un răspuns