Senator Ion Hadârcă: REPUBLICA MOLDOVA LA UN NOU ÎNCEPUT

DECLARAȚIE POLITICĂ
Autor: senatorul  Ion Hadârcă
Ședința Senatului din data de: 26.06.2019

REPUBLICA MOLDOVA LA UN NOU ÎNCEPUT

Stimate domnule Președinte al Senatului României!
Stimate doamne și stimați domni Senatori!

La 24 iunie, Comisiile reunite de politică externă ale Parlamentului României au adoptat un proiect de declarație privind susținerea noului guvern de la Chișinău. Preluând-o spre difuzare, presa a ținut să menționeze că declarația vine la mai bine de două săptămâni de la debutul crizei politice din Republica Moldova. O aluzie clară la o evidentă întârziere.

 Ce s-a întâmplat în decursul  acestei luni la Chișinău?  Este firesc să ne punem întrebarea nu doar din interesul că Republica Moldova este un stat vecin cu România, dar, mai ales, pentru că acest vecin, orice s-ar spune, este un al doilea stat românesc. Adevărul este că acest al doilea stat românesc a trecut zilele din urmă printr-o tentativă de puci constituțional. Fără implicarea activă a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii criza putea degenera în ceva similar cu maidanul ucrainean din 2013-2014.

De dragul adevărului nu putem ignora nici implicarea activă și decisivă a Federației Ruse. Spre deosebire de criza ucraineană, implicarea Rusiei a fost, de data aceasta, de partea interesului european, american, românesc și moldovenesc, până la urmă, de schimbare a regimului oligarhic de la Chișinău. A fost o premieră în geopolitica mondială de ultimă oră.

Fericita coincidență de interese a făcut, în consecință, să se vorbească despre producerea, la Chișinău, a unei revoluții. Dislocarea de la putere a forței politice care a capturat statul, a instituit un sistem oligarhic construit pe corupție și înlocuirea lui, în baza rezultatelor alegerilor, cu unul democratic european, ar putea întruni datele unei revoluții. Complementar ideii este și sentimentul euforic general al libertății redobândite care a cuprins întreaga societate de dincolo de Prut imediat după fuga din țară a lui Plahotniuc, căpetenia regimului oligarhic.

Numai că orice revoluție are un rost și este spre binele membrilor societății, dacă ea este făcută de oameni de bună-credință, de politicieni cu bune intenții și dacă este în folosul poporului. Putem conta din plin pe buna-credință și bunele intenții ale protagoniștilor din partidele proeuropene formatoare ale Blocului ACUM. Sprijinul României, al structurilor europene și al întregului Occident – politic, moral, dar și financiar – trebuie manifestat din plin în favoarea noului Guvern. Este șansa Republicii Moldova, care trebuie fructificată din plin.

O gravă problemă de credibilitate o reprezintă cea de-a doua componentă a așa-numitei revoluții moldave antioligarhice – Partidul Socialiștilor și președintele prorus Dodon. S-ar putea ca implicarea activă a Rusiei și personal a lui Vladimir Putin în deznodământul crizei de la Chișinău să vizeze nu atât revenirea Republicii Moldova pe făgașul dezvoltării europene pus pe agenda Acordului de Asociere (speculație făcută la Chișinău de Kozak, trimisul special al lui Putin), cât înlăturarea din calea lui Dodon a unui concurent cu probleme, cooperant preponderent în scheme de îmbuibare și furt.

Planul de federalizare a Republicii Moldova, discutat în culise de Dodon și Plahotniuc în preludiul crizei, vorbește de faptul că transnistrizarea teritoriului dintre Prut și Nistru rămâne o prioritate a politicii ruse în regiune. „Europenizarea” subită a lui Dodon poate fi doar o manevră în spatele căreia, sub alte veșminte, federalizarea, ca diversiune antiromânească, să reapară în discursul și acțiunile agentului Federației Ruse, președintelui Dodon.

În atare situație, fragila revoluție de la Chișinău are nevoie de sprijinul nostru și de susținerea Uniunii Europene. Salutăm în acest sens declarațiile făcute luni la Chișinău de delegația Parlamentului European în ceea ce privește deblocarea cât mai grabnică a programelor europene de asistență macrofinanciară și bugetară a Republicii Moldova.

De altfel, în situația în care trupele militare ruse continuă să țină sub ocupație o bună parte din teritoriul suveran al Republicii Moldova dulceaga retorică de normalizare venită dinspre Moscova, nu credem că valorează mare lucru.

Oricât de optimiști am dori să ne arătăm în această problemă, gândul ne trimite iarăși și iarăși la realitatea crudă a zilei de 26 iunie 1940, când URSS a înaintat României odiosul ultimatum de acaparare prin forță a Basarabiei Române.

Republica Moldova este astăzi la un nou început. Ea poate ajunge să-și vadă realizate obiectivele proeuropene doar cu sprijinul activ și consistent al comunității democratice occidentale. Parte a acestei comunități, România este prima chemată să salveze Basarabia de la altă tentativă: una hibridă, de cotropire.

Nu acceptăm, în acest context, nici soluția unor comentatori politici de la București, precum că Republica Moldova pare să fie condamnată (sic!) la o soluție „consensuală” dintre fracturi, de altfel ireconciliabile; dar nici înlocuirea vechii sintagme „poveste de succes”, total compromise în cazul RM, ca stat-membru al ineficientului Parteneriat Estic, cu noua sintagmă vehiculată des în procesul deblocării crizei, drept „cordon sanitar”.

Timpul va arăta, dacă este, în ce fel și care anume este viitorul Republicii Moldova…

Mulțumesc.

Ion Hadârcă,

Senator de Vaslui

Lasă un răspuns