Senator Ion Hadârcă: MIZELE ȘI PROVOCĂRILE ANULUI  PARLAMENTAR 2019

Senat DECLARAȚIE POLITICĂ
Autor: senatorul  Ion Hadârcă
Circumscripția electorală: nr.39 Vaslui
Grupul Parlamentar: ALDE
Ședința Senatului din data de: 06.02.2019

MIZELE ȘI PROVOCĂRILE ANULUI  PARLAMENTAR 2019

Stimate domnule Președinte al Senatului României,
Stimate doamne și stimați domni Senatori!

Suntem la startul unei noi sesiuni parlamentare. Pentru noi ea înseamnă trecerea în cea de-a doua jumătate a mandatului oferit de alegători. De aici încolo avem de parcurs alți doi ani. Poate cei mai importanți, din perspectiva îndeplinirii programelor de guvernare ale partidelor pe care le reprezentăm, dar și a obiectivelor asumate de către fiecare dintre noi, în folosul alegătorilor și al comunităților pe care le reprezentăm. Perspectiva imediată este, evident, adoptarea Bugetului de stat – 2019, un examen serios pe care, sperăm, să-l trecem cu bine.

În urmă a rămas anul Centenarului Marii Uniri, în față – alte evenimente, cu noi și vechi probleme.

Anul Centenar – 2018, în mod simbolic, este urmat de anul, la fel de simbolic, al aniversării celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române,  când s-a pus temelia României moderne. De asemenea, consemnăm Anul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Este poate cel mai frumos elogiu adus marilor noștri înaintași unioniști, promotori ai visului european.

Istoria, însă, nu întotdeauna ne-a fost prielnică. Anul acesta se vor împlini 80 de ani de la semnarea odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, pretext pentru cel de-al doilea război mondial și târg malign dintre cei mai mari criminali ai secolului XX. Aniversarea este de tristă faimă pentru Europa, pentru România și, mai ales, pentru românii basarabeni.

După aproape 30 de ani de la dispariția imperiului de la Est, noi mai suportăm consecințele nefastei sfâșieri de Țară și, din păcate, nu avem un Proiect național de reunificare/reintegrare. Pe când iredentiștii și adepții Pactului nu lasă lucrurile la voia întâmplării, ci zămislesc noi strategii de contracarare a oricăror încercări  și doleanțe pentru reunificarea noastră definitivă.

Cel mai viu exemplu este Republica Moldova. După ratarea șansei de reunificare prin  căderea comunismului și după dispariția statului bolșevic, adversarii s-au regrupat momentan și, în 1992, au pus la cale un război, dezlănțuit cu scopul descurajării forțelor unirii cu România.

În anii care au urmat, Republica Moldova a fost transformată într-un poligon de testare a noilor forme de război hibrid, ulterior aplicate și în alte regiuni ale lumii. Populația și elitele politice au fost o țintă permanentă, iar rezultatele sunt de față: în alegerile parlamentare din 24 februarie curent, partidele antiromânești și antiunioniste au în sondaje cotații incredibil de mari.

Buimăcită de corupție, înfundată în sărăcie și dispersată într-un nesfârșit exod peste hotare, populația care a mai rămas este manipulată informațional ca să  renunțe la libertatea civilizației europene și românești. Sunt bune dar, practic, ineficiente dezbaterile savante și politice în jurul noilor soluții oferite prin Parteneriatul Estic, o formulă rece și distantă, în fond, care nu convinge populația și nu frânează procesul continuu de degradare și abandon al micii republici post-sovietice.

Rolul salvator, în aceste condiții, ar trebui să și-l asume, până la urmă, partea liberă a națiunii, instituțiile statului român, noi, cei din România dimpreună luați; altfel vom pierde definitiv Basarabia.

Stimați colegi, noua sesiune parlamentară a acestui an demarează, precum am subliniat, în condițiile favorabile ale exercitării de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Aici, la București, la Bruxelles ori la Strasbourg, România își face datoria în cadrul numeroaselor activități, asigurând succesul programelor și proiectelor Uniunii Europene. Prioritățile formulate de țara noastră „Europa Convergenței”, „Europa Siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune” sunt obiective general-acceptate, dar și posibile soluții pentru noile provocări brexitoiste ale Europei de azi.

Sindromul parizian al „vestelor galbene” și pericolul unui nou val al „războiului rece” în urma denunțării Tratatului de neproliferare a rachetelor cu rază medie de acțiune sunt alte provocări care amenință civilizația modernă.

În luna mai, Europa va trece prin frigurile primăvăratice ale campaniei de alegeri europarlamentare, pe care unii o văd ca pe un test de maturitate, iar alți ca pe o amenințare. Zilele trecute 30 dintre cei mai cunoscuți intelectuali ai lumii au semnat un apel plin de neliniște, intitulat „Europa, ca idee, e în pericol”. Scriitori notorii, precum Mario Vargas Llosa, Adam Michnik sau Herta Muller – avertizează (citat) că „Europa e atacată de falși profeți îmbătați de ranchiună, în delir în fața posibilității de a acapara lumina reflectoarelor…   Continentul e vulnerabil la propaganda deșănțată a ocupantului de la Kremlin. Ideea de Europa se destramă sub ochii noștri… Acesta este climatul toxic in care se vor desfășura alegerile europarlamentare din luna mai.”(citat încheiat).

Semnatarii apelului cataloghează drept catastrofice viitoarele alegeri europarlamentare. S-ar părea că este un demers categoric deprimant, dar încurajarea vine tot din partea lor, odată cu adeziunea marilor intelectuali ai lumii, care nu cedează și nu abandonează lupta. Avertismentul lor consună, în fond, cu permanenta noastră aserțiune, că într-o Europă unită, civilizată și prosperă, nici un segment de civilizație, precum cel de peste Prut, și nici un fragment de țară nu trebuie să fie uitat, neglijat ori nedreptățit (citez): „După trei sferturi de secol de la înfrângerea fascismului și după 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului se duce o nouă luptă pentru civilizație.”

Este un îndemn pentru noi toți,  în acest an deosebit de important pentru România, să ținem  cont atât de miza pusă în joc, cât și de premisele noii bătălii pentru civilizație.

Mulțumesc.

Ion Hadârcă,

Senator de Vaslui

Lasă un răspuns