Senator Ion Hadârcă. Articol: GUVERNUL ACUM LA BUCUREȘTI, IAR SOCIALIȘTII – LA MOSCOVA

 G

           Cu prilejul primei vizite oficiale la București a noului Guvern al Republicii Moldova, condus de maia Sandu, se impun unele precizări și reconsiderări de substanță. În ciuda unor trecătoare eclipse politice, subiectul se cere a fi mereu pe agenda zilei, cu atât mai mult că  astăzi Republica Moldova se află la un nou început. Un început timid, firav și incert, dacă privim atent componenta politică nefirească așezată la baza acestui început.

Două forțe politice – Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor – cu valori politice și orientări geopolitice diametral opuse, s-au unit la începutul lunii trecute cu scopul opririi dezmățului oligarhic și al debarcării de la putere a regimului construit pe marea corupție care capturase statul.

I-a unit înțelegerea că, dacă regimul oligarhic era lăsat să guverneze încă un ciclu electoral, Republica Moldova risca să se transforme într-un dezastru economic, social, politic, dar și demografic. Marile furturi, urmate de mari exoduri ale populației, anularea voluntaristă a rezultatelor alegerilor din primul mandat au pus începutul acestui dezastru. De unde putem conchide că alianța atipică dintre două forțe politice cu valori și interese total opuse s-a produs sub imperativul urgenței, într-o situație de forță majoră care trebuia soluționată.

Propria-mi experiență în calitate de lider al unui partid parlamentar care a inițiat în 2013 lupta împotriva regimului odios în devenire, confruntarea directă cu el mai ales în problema concesionării ilegale, în total dezacord cu interesele strategice naționale, a Aeroportului Internațional Chișinău, mă fac să afirm că atât stringența, cât și riscul au fost oportune. Doar ele au putut forța liantul de moment al celor două forțe politice aparent neconciliante cu care, mare minune, au fost de acord și Statele Unite ale Americii, și Uniunea Europeană, dar și Federația Rusă – actori  internaționali necooperanți de ceva vreme.

Întrebarea este cât va dura această „cununie forțată”  și ce nănășie se va reuși în răstimpul acordat de incredibila conjunctură. Vor reuși partidele pro-europene „în luna de miere” să promoveze reforme reale  și să repună Republica Moldova pe terasamentul părăsit al dezvoltării europene? Ori, din contra, va reuși Partidul Socialiștilor să-și adjudece, așa cum se observă, meritele scoaterii din joc a fostului său partener oligarh, fugit rușinos din țară, apoi să coboare Republica Moldova pe o mult mai mică orbită a interesului geopolitic rusesc?

Se parcurge, în fond, un timp contracronometru în care fiecare actor extern vrea să puncteze cât mai eficient. Săptămâna trecută Federația Rusă și-a trimis din nou emisarul în temă, Dmitrii Kozak, autorul ideii „federalizării”, la Chișinău, iar o delegație a Parlamentului Republicii Moldova în frunte cu socialista Greceanâi zilele trecute a fost primită cu fast în Duma rusă. În aceeași perioadă, Ministrul de Externe al Republicii Moldova a fost într-o vizită-fulger la Washington, iar la începutul acestei săptămâni s-a aflat la București, la invitația omologului său, Teodor Meleșcanu. Am văzut că ieri la București s-a aflat o impunătoare delegație –guvernamental- parlamentară în frunte cu liderii Blocului ACUM, prim-ministrul Maia Sandu și viceprim-ministrul Andrei Năstase, însoțiți de miniștri și deputați.

Este tocmai momentul să ne întrebăm, dar care este rolul și locul României în această operă. Cu ce poate ea contribui la consolidarea sistemul democratic în Republica Moldova, la sporirea șanselor de câștig a forțelor politice pro-europene și pro-românești.

Conjunctura pare a fi favorabilă resetărilor de substanță. Fiindcă Partidul pro-rus al Socialiștilor lui Dodon este un oponent bine deslușit politic de populația de opțiune majoritar-pro-europeană care în mod tradițional și în număr din ce în ce mai mare se consolidează în lupta contra lui. La rândul său Partidul Democrat a speculat în interes meschin opțiunea proeuropeană, a distrus statul de drept și a viciat până aproape să dizolve sensul exercițiului democratic electoral, iar prin activități hibride, prin corupere și șantaj a fragmentat până la anihilare factorul politic pro-românesc unionist.

Opțiunea Blocului ACUM de a face o alianță, fie și temporară, dar nefirească cu Partidul Socialiștilor a limpezit întrucâtva orizontul politic în Republica Moldova. Unionismul fals, speculativ, țipător și distorsionat, girat în spațiul public din Republica Moldova și finanțat discret de oligarhul Plahotniuc, va dispare. Forțele pro-europene și unioniste sincere se vor desprinde din zona difuză a manipulărilor la care a fost supus acest eșichier foarte important, cu dorința de a se  manifesta în toată puterea lor reală.

Dorim să credem că și la București s-a produs limpezirea. Sperăm că forțelor politice bucureștene le este clar cine ce reprezintă în Republica Moldova. Fuga liderului unui partid considerat până mai ieri aici partener politic de nădejde trebuie să genereze o reconsiderare fundamentală a felului în care partidele din România și Republica Moldova convin să coopereze. La baza acestor relații trebuie să fie pus, în primul rând, respectul reciproc pentru valorile democratice și pentru statul de drept – valori europene inamovibile – apoi și devotamentul față de interesul național, nicidecum relațiile speciale ori chiar cele  pecuniare dintre liderii partidelor.

La acest nou-început al Republicii Moldova, dar și  al relațiilor speciale, privilegiate și frățești dintre cele două state românești, vrem ca România să se implice mult mai mult și pe toate planurile în ameliorarea stării democrației în Republica Moldova. Prioritățile care ar fi în acest context? Deblocarea suportului financiar, european și românesc, necesar stabilizării instituționale și macroeconomice pentru o entitate statală aflată în pragul colapsului;  deblocarea piețelor pentru produsele moldovenești; accelerarea integrării sistemelor energetice (Gazoductul Iași-Ungheni, liniile de tensiune înaltă), puncte vamale comune, poduri și drumuri europene etc…

Evident, nu putem vorbi aici de proiecte pe termen lung, această alianță „struțo-cămilească” dintre Blocul pro-european ACUM și Partidul pro-rus al socialiștilor, nicidecum nu seamănă a fi una pe termen lung. Rămân în continuare multe semne de întrebare, care așteaptă fără zăbavă răspunsuri clare și univoce. La orizontul politic apropiat al Republicii Moldova licăresc alegerile anticipate și credem că numai ele (în noile condiții ale reformei sistemului electoral) vor limpezi definitiv situația și viitorul Republicii Moldova.

Ion Hadârcă,

senator de Vaslui

Lasă un răspuns