România s-a predat: vinde Ungariei Transilvania

Hotel Dacia din Satu Mare

Ungaria a ieșit la cumpărături babane în Transilvania. Ce clădiri istorice din România au intrat în proprietatea statului maghiar

Autor: Sorin Ozon

De câțiva ani, Ungaria cumpără clădiri istorice de pe teritoriul Transilvaniei. Astfel, statul maghiar a devenit proprietarul a zeci de imobile de patrimoniu din România.

Interesul guvernului de la Budapesta este în special pentru construcțiile care au legătură cu istoria Ungariei, mai ales din perioada glorioasă a regatului.

Majoritatea acestor clădiri sunt degradate și necesită mari investiții pentru renovarea lor. Deși legea este de partea statului român, acesta a renunțat de fiecare dată la dreptul de preemțiune pentru a cumpăra aceste monumente istorice.

România s-a predat

Acum câțiva ani, Daniel Olteanu, pe atunci deputat PNL, făcea o declarație prin care atrăgea atenția că „Ungaria cumpără monumentele de patrimoniu din România, pentru că statul român refuză să conserve istoria naţională″.

Daniel Olteanu solicita Guvernului demararea de urgenţă a unei proceduri de evaluare a monumentelor naţionale de patrimoniu, care se află în stare de degradare şi sunt oferite spre vânzare statului român. „Este ruşinos ca Romȃnia să aştepte intervenţia străinilor pentru salvarea monumentelor naţionale.”, a mai spus Olteanu.

Fostul liberal se arăta indignat după ce clădirea fostului Hotel „Dacia″ din Satu Mare a fost achiziţionată de către „una dintre cele mai importante entităţi de management al activelor din Ungaria, o entitate deţinută chiar de statul maghiar.

Obiectivul declarat al acestei entităţi a statului maghiar, Manevi Zártkörű Részvénytársaság, controlată de Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt. (n.r. Compania Naţională de Management al Activelor din țara vecină), este de a conserva şi dezvolta în beneficiul Ungariei activele tangibile şi intangibile ale patrimoniului naţional, de la peste 450 de companii şi până la monumente de patrimoniu şi opere de artă.”

De la aceste declarații au trecut câțiva ani, iar statul român asistă în continuare amorțit la achiziționarea tot mai agresivă, de către statul maghiar, a clădirilor istorice din Transilvania.

Singura acțiune a reprezentanților statului nostru este de a renunța la dreptul de preemțiune pentru mai multe clădiri de patrimoniu scoase la vânzare și care intră inevitabil în proprietatea statului maghiar.

Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, „Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preemțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, potrivit prezentei legi, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării”.

Aceeași lege spune că „În actele de înstrăinare, concesionare, închiriere, dare în administrare sau dare în folosință gratuită a monumentelor istorice se va menționa regimul de monument istoric al imobilelor şi obligația protejării acestora.”

Însă, până în momentul în care o clădire de patrimoniu intră în proprietatea cuiva sau a altui stat, în cazul de față cel maghiar, mai multe instituții ale statului român trebuie să renunțe la dreptul de a-l cumpăra.

Legea privind protejarea monumentelor istorice mai spune că „În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor nu îşi exercită dreptul de preemțiune (…), acest drept se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile”.

Concluzia este că, orice gânduri conspiraționiste ar avea statul maghiar, principalul vinovat este statul român care își lasă de izbeliște clădirile de patrimoniu.

Guvernul României ar putea să oprească „expansiunea” Ungariei foarte simplu, mai ales că legea este de partea lui, dar nu îi pasă.

Cine cumpără pentru Ungaria?

Cele mai multe clădiri de patrimoniu din România au fost cumpărate de Ungaria prin firma maghiară Manevi Zártkörű Részvénytársaság.

Dar, în luna aprilie a anului trecut, compania ungurească a înființat, la Satu Mare, societatea Manevi Pro Transilvania SRL prin care a continuat cumpărarea de imobile de patrimoniu.

Firma sătmăreană, care se ocupă cu „închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, este reprezentată la noi de cetățeanul magiar Zsanett Olah (născut la Ljubljana, în fosta Iugoslavie) și administrată în prezent de cetățeanul maghiar Robert Petras (născut la Brașov).

Înființată în 1997 la Budapesta, Manevi Zártkörű Részvénytársaság este o companie de stat maghiară și s-a aflat în portofoliul Magyar Nemzeti Vagyonkezelő (Agenția Națională de Management al Activelor din Ungaria).

Apoi, în anul 2018, a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe, intrând astfel direct în subordinea Guvernului Ungariei.

Manevi Zártkörű Részvénytársaság (Manevi Zrt) avea anul trecut un capital social de 102 000 000 forinți și 16 angajați.

Țara vecină nu a ascuns că scopul înființării acestei companii este de a sprijini, alături de o altă organizaţie numită Comitatus-Energia Beruházási, Kereskedelmi és Szolgáltató Zrt, demersul guvernului maghiar de a proteja clădirile cu semnificaţie pentru Ungaria, prin înfiinţarea „Fundaţiei pentru conservarea patrimoniului construit din Europa Centrală”.

Politică de stat

Demersul guvernului Orban a demarat în urma unei solicitări a Parlamentului Ungariei: “Pentru a realiza conservarea și întreținerea anumitor clădiri și structuri din regiunea Europei Centrale care nu beneficiază de protecție, dar au valoare culturală, istorică, artistică, arhitecturală și sunt relevante pentru patrimoniul istoric, cultural, artistic al Ungariei, Adunarea Națională solicită Guvernului să ia măsurile necesare în numele statului pentru înființarea Fundației pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (denumită în continuare: Fundația) sub forma unui fond fiduciar de interes public.”

Astfel, în anul 2020, ambele partide aflate la guvernare în Ungaria, KDNP și Fidesz, au susținut ideea, iar Parlamentul maghiar a votat legea pentru ca guvernul maghiar să înființeze Fundația pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (Közép-Európai Épített Örökség Megőrző Alapítványt – KEÉÖMA).

Statutul KEÉÖMA cuprinde mai multe activități cum ar fi „asigurarea patrimoniului istoric, cultural și construit al Ungariei în regiunea Europei Centrale prin conservarea, renovarea, dezvoltarea și întreținerea acestuia” dar și „asigurarea cunoașterii și cercetării acestuia în scopuri culturale, sprijin pentru organizații și persoane care oferă activități educaționale, culturale și de cercetare științifică în domeniul patrimoniului istoric, cultural și construit maghiar în regiunea Europei Centrale; efectuarea de activități educaționale (…); organizarea de publicații și evenimente legate (…), crearea unei prezențe online care să atragă publicul (…).”

Pentru funcționare, guvernul Ungariei a donat inițial fundației două companii de stat, Manevi Zrt. și Comitatus-Energia și peste șase miliarde de forinți (aproximativ 15 milioane de euro).

Iar anul trecut, prin Manevi Zrt, a fost fondată în România, Manevi Pro Transilvania, prin care au fost cumpărate mai multe proprietăți în Transilvania.

În luna februarie a acestui an, Manevi Pro Transilvania SRL a beneficiat de o majorare de capital de 148 de milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro), iar în prezent, capitalul social al firmei sătmărene depășește 114 milioane de euro.

Azi, KEÉÖMA înglobează mai multe fundații și companii conduse de Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria și este administrată de adjunctul ministrului. Zona de acțiune al KEÉÖMA nu este doar în România ci și în teritorii din Croația, Slovacia și Slovenia care, pe vremuri, făceau parte din Ungaria Mare.

La cumpărături în Transilvania

Prima achiziție a statului maghiar a unei clădiri de patrimoniu din Transilvania a fost în anul 2018 când a cumpărat Hotelul Dacia din Satu Mare.

Inaugurat în 1902, hotelul Pannonia din Satu Mare a fost naționalizat de comuniști după al doilea război mondial și rebotezat Dacia. În 1995, a fost privatizat prin metoda MEBO și foştii angajaţi au devenit acţionari. În 2007, clădirea a fost cumpărată de omul de afaceri Vasile Ţânţaş, contra sumei de 1,7 milioane de euro. Noul proprietar s-a angajat să o renoveze şi să o transforme într-un hotel de lux. Însă investiţiile au fost abandonate, iar clădirea a rămas în paragină.

Zece ani mai târziu, hotelul este scos la vânzare și, după ce statul român renunță la dreptul de a-l cumpăra, este achiziționat de Manevi Zrt. cu patru milioane de euro.

Scopul statul maghiar prin această achiziție a fost să redea clădirii strălucirea de altădată, și să-i repună pe fațadă prima sa denumire, „Pannonia″. Deocamdată, finalizarea renovării clădirii simbol din Satu Mare se pare că mai are de așteptat.

Apoi au urmat și alte clădiri de patrimoniu care au intrat în proprietatea statului ungar.

În 2019 a fost cumpărat fostul sediu al Primăriei Carei lăsat în paragină de câțiva ani (și se pregătește și cumpărarea fostei centrale termice) și Hotelul Corona (fostul Korona) din Sighetul Marmației.

În 2020, Hotelul Ferdinand din Hațeg (deținut acum de firma înființată în acest an, MTS Hotel & Property Management, al cărei unic proprietar este Manevi Pro Transilvania).

Dar cel mai agresiv an de acaparare a clădirilor istorice de către guvernul Ungariei a fost 2021.

Anul trecut, a fost cumpărată Casta Teleki din Baia Mare, Hotelul Ardealul (Crucea Albă) și Teatrul Vechi (Hirschl), ambele din Arad, Castelului Wesselényi din Jibou, județul Sălaj (printre puținele imobile pentru care statul român a simulat că se folosește de dreptul de preemțiune), Hotel Parc din Oradea, Hotel Onix din Tușnad, Hotelul Turist și Vila Rază de Soare ambele de lângă Lacul Roșu, Hotel Casino din Borsec, toate din județul Harghita etc.

Iar în acest an, statul maghiar a mai pus mâna pe Hotelul Concordia din Târgu Mureș și clădirea Alte Post din Sighișoara (fosta poștă a orașului din timpul imperiului Habsburgic).

Ajutoarele

Multe dintre aceste clădiri nu au fost cumpărate direct de firma Manevi ci prin intermediari, cum ar fi societatea Micro Vision Consult din Cluj-Napoca, care apoi le-au cedat companiei maghiare.

Statul maghiar s-a mai folosit și de alte entități pentru a acapara imobile de patrimoniu.

Cel mai răsunător caz a fost în 2020 când Fundația Sapientia a cumpărat, cu aproape șase milioane de euro, Hotelul Melody din Cluj-Napoca.

Fundația Sapienția a fost înființată în anul 2000 de cei opt conducători ai bisericilor istorice maghiare din Transilvania. Acest demers a avut loc după ce guvernul și Parlamentul Ungariei au decis fondarea Universității Sapientia (înființată în 2001 și cu facultăți în Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca și Târgu-Mureș) finanțând astfel învățământul superior în limba maghiară din Transilvania.

Fundația Sapientia mai finanțează și Universitatea Creștină Partium din Oradea.

Pe lângă Fundația Sapientia, în România mai cumpără sau concesionează imobile și alte entități finanțate din Ungaria cum ar fi Fundația „Sfântul Francisc” (aceasta a concesionat pentru 50 de ani Castelul din Criș al familiei Bethlen, Castelul Stubenberg din Săcueni, Bihor, Castelul Balási din Cașin, județul Harghita), Fundația pentru Școală (a cumpărat Palatul și Tipografia Sonnenfeld din Oradea și clădirea în care a funcționat Tipografia de Stat Ardealul din Cluj), Fundația László Teleki sau Asociaţia Bastion-Várbástya Egyesület (care a cumpărat, la începutul acestui an, Casa Maghiară din Timișoara).

Slovacia se opune

La sfârșitul anului trecut, Ivan Korcok, ministrul de Externe al Slovaciei, a criticat public guvernul Ungariei pentru achizițiile de teren și clădiri de patrimoniu de pe teritoriul slovac prin intermediul unui fond de investiții susținut din bani publici.

Adică aceeași activitate pe care statul ungar o desfășoară de ani buni și în România.

Ivan Korcok, a cerut și lămuriri din partea omologului său în ceea ce privește achiziția de clădiri de patrimoniu în zone din Slovacia unde trăiește minoritatea maghiară.

Ministrul slovac de Externe a mai cerut public informații și despre programul Ungariei privitor la renovarea de biserici în Slovacia.

La doar o zi după această declarație, presa maghiară anunța că Guvernul Orban a renunțat la programul de 400 de milioane de euro prin care urma să cumpere terenuri agricole și clădiri de patrimoniu în țara vecină, Slovacia.

Sursa: ziare.com

Leave a Comment

(0 Comments)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *