România, prima țară învinsă în bătălia anti-Covid a războiului hybrid anti-UE
O misiune a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a descins azi la București. Vrea să cerceteze de ce România, țara care a avut și are la îndemână toate tipurile de vaccin și dispune de întreaga infrastructură medicală de vaccinare înregistrează cea mai înaltă rată a infectării cu noul coronavirus din Europa și cele mai multe cazuri de deces din lume raportate la numărul de populație.
Obiectivul anunțat al misiunii OMS este să afle de ce având toate condițiile de prevenire a răspândirii bolii, România are una din cele mai mici rate de imunizare a populației.
OMS este o organizație apolitică. În raportul pe care îl va elabora la plecare, ea ar putea să numească niște cauze care ar ține de omiteri disparate ale sistemului medical românesc. OMS ar putea chiar să reproșeze că sistemul a tolerat prea ușor mesajul anti-vaccin impropriu, venit dinspre unii reprezentanți veroși ai lui. Și asta cam tot, pentru că sistemul medical românesc a lucrat impecabil, eroic chiar, ținând piept, val după val, pandemiei, iată deja aproape doi ani. Sistemul românesc a fost campionul luptei cu virusul în Europa, a oferit ajutor Italiei, dar mai ales Republicii Moldova, care avea toate datele să intre într-un dezastru dacă acest sprijin nu ar fi existat. Astăzi însă, iată, Republica Moldova, stat din afara UE, sare în ajutorul României, trimițându-și medicii la Iași să ajute asistența spitalului anti-virus din Lețcani.
OMS nu va raporta ceea ce știu și au semnalat încă din primăvară mai multe ONG-uri de profesioniști din domeniu și mulțime de experți. Ca organizație apolitică ce este, OMS se va abține probabil să declare că responsabilii politici ai statului au procedat populist, anunțând mult prea pripit, încă din coada valului trei al pandemiei în declin în luna mai, începutul unei perioade de relaxare a măsurilor de prevenire a răspândirii virusului. În loc să inițieze multiple și variate campanii de imunizare, să încurajeze și să mențină ritmul înalt de vaccinare a populației, înregistrat la momentul respectiv, atât reprezentanții Președinției, cât și ai Guvernului au făcut paradă de declarații pe tema destinderii sanitare. Din aceasta, mulți au înțeles că primejdia a și trecut, că pandemia a fost învinsă. În realitate se cerea cu totul altceva: renunțarea la o relaxare excesivă, motivarea diversificată pe categorii de populație a vaccinării. Acest comportament ar fi fost în consens cu ceea ce spuneau experții în perspectiva celui de-al patrulea val, mult mai aspru, pe care ei îl vedeau apropiindu-se odată cu sfârșitul anotimpului estival.
În acel moment, interesul populației în imunizare s-a prăbușit și la 1 iunie România nu a putut ieși la ținta de 5 milioane de vaccinări preconizate de Guvern. Mai departe – și mai rău. După o vară cu sute de mii de oameni pe litoral, cu diverse manifestări culturale, concerte și festivaluri cu participare masivă, iată că a venit și toamna când suntem nevoiți să numărăm… morții. Între 200, 300 și chiar peste 400 pe zi!
Comportamentul neadecvat și iresponsabil al protipendadei politice a fost partea văzută a lucrurilor făcute/nefăcute care au adus România la criza pandemică de azi. Au fost văzute la fel și ieșirile desprinse de realitate ale unor politicieni aparte și ale unor partide care nu au găsit altă cale de a se face vizibili, decât să organizeze manifestații ale căror menire ascunsă era să erodeze încrederea populației în beneficiul vaccinării. Câte decese directe ori indirecte trebuie puse pe seama unor asemenea acțiuni iresponsabile? Decontările vor veni cu siguranță.
Pe lângă lucrurile văzute, există și componenta mai puțin văzută ori chiar cu totul nevăzută a situației critice la care s-a ajuns. Este vorba de partea de dezinformare, de manipulare și de creare în rândul unor categorii concrete de populație a unui comportament alternativ celui medical științific. Asemenea operațiuni țin de activitatea unor centre specializate din afara țării, activitate și centre deloc de neglijat.
România este în vizorul acestor centre. La direct vorbind, este ținta unui război hibrid la pachet cu Republica Moldova. Multe dintre măsurile active de manipulare/dezinformare pornesc peste Prut de pe teritoriul ultimei. Asta nu înseamnă că măsurile sunt elaborate la Chișinău. Poate că era cazul pe timpul lui Voronin-Dodon, acum însă, nu. Acum, Republica Moldova este folosită ca și mai înainte pe post de bază tranzitorie. Model al instrumentelor de punere în aplicare a măsurilor active de înrâurire pe partea de comportament social îl poate servi rețeaua Sputnik. Aceasta își are centrul de coordonare la Moscova, dispune de o puternică bază de concretizare-modelare la Chișinău și are numeroase fibre de distribuire a produsului otrăvit în toată România.
Suprapus pe greșelile decidenților politici, produsul rețelei ar putea foarte lesne forma o masă critică a populației reticentă la imunizare. Indusă în starea fricii de vaccin și vulnerabilă la tot felul de scenarii conspiraționiste debordante, această masă poate deveni pentru țară o sursă generatoare de noi și noi valuri ale pandemiei, de noi și noi jertfe, de sumedenie de alte probleme ce țin, inclusiv, de siguranța statului. Orice român trebuie să știe, iar clasa politică decidentă cu atât mai mult, că aici, la granițele de est ale Uniunii Europene, țara se află într-o permanentă confruntare cu forțe oponente României, în parte, și Uniunii Europene, în întregime. Războiul hibrid nu este o himeră. La celălalt capăt al Europei, Brexitul a arătat că este o realitate de înfruntat cu toată responsabilitatea. Din câte ne putem da seama, bătălia anti-Covid a devenit parte a lui în regiunea noastră pe care la această etapă România a pierdut-o.
Valeriu Saharneanu
18 octombrie 2021
Citiți la temă și : https://revista22.ro/actualitate-interna/romania-devine-studiu-de-caz-pentru-straini-probabil-ca-acest-fenomen-va-primi-si-un-nume
Leave a Comment
(0 Comments)