Scrisoare deschisă adresată Societăţii Civile, comunităţii jurnalistice şi analitice

Cel puţin patru din cele zece scrutine parlamentare şi prezidenţiale directe, au adus la putere, în lipsa unei legi a lustraţiei, forţe politice care au fost parte proeminentă şi exponente active ale dictaturii de până la 1991. La rândul lor, acestea au generat o semi-dictatură în perioada 2001-2009. Efectele acestor guvernări s-au făcut resimţite, şi se mai resimt, în nivelul de trai, încă precar al majorităţii populaţiei, în apariţia, adâncirea şi generalizarea sărăciei, a fenomenului corupţiei, economiei tenebre. Din cauza lor Republica Moldova a rărăcit ani de zile în fieful unor interese străine, diametral opuse propriilor interese, motivând o importantă parte a populaţiei să emigreze, iar altă parte se piardă încrederea într-un stat care să le apare interesul şi să le facă dreptate.

Scrutinul din 30 noiembrie se prezintă din nou dezarmat de o lege în vigoare a lustraţiei. Or, în faţa acestei trepte de importanţă crucială a istoriei noastre, este necesară şi o regândire a unui proces de lustrare, care înseamnă purificare, a pretendenţilor la guvernare. Lipsa legii nu înseamnă că acest filtru de purificare nu are cum funcţiona. Funcţiile lui le poate prelua o societate civilă matură, secundată de o mass-media naţională autentică şi responsabilă.

Apelul nostru se îndreaptă, deci, către aceste două componente extrem de importante ale societăţii noastre: să se organizeze şi să fie active în perioada electorală, să elaboreze criterii şi principii mult mai extinse decât ar prevedea o lege clasică a lustraţiei care are în vedere doar activitatea în perioada din ce în ce mai îndepărtată a regimului de până la 1991.

Noile criterii trebuie să vizeze în primul rând raportarea pretendenţilor la activităţile care au adus prejudicii majore interesului naţional al Republicii Moldova, au provocat sărăcia, migraţia forţată a cetăţenilor, au trecut tinerii prin coridoarele morţii, au transformat statul de drept într-un stat captiv şi subjugat unor clanuri, partide, corporaţii de interese.

Societatea civilă şi mass-media trebuie să spună cu voce tare alegătorilor care  dintre partide ori candidați independenți:

• sunt finanţaţi masiv din străinătate şi fac jocul geopolitic al unor forţe externe anti-democratice şi antieuropene;
• sunt implicate(ți) în fapte de corupție;
• au comis greșeli şi au pus în pericol destinul european al Republicii Moldova.

Nu trebuie trecute cu vederea nici partidele, candidaţii:

• care folosesc în campanie procedee nepermise de corupere a alegătorilor oferindu-le produse ori sume de bani;
• cele care manifestă opulenţă crasă în cheltuirea unor sume mari în publicitatea televizată ori stradală ca să îşi lustruiască imaginea în campanie, având asupra lor o trenă lungă de nelegiuri care se întinde pe întraga perioadă de 25 sau de 5 ani de până acum.

Sunt şi alte lucruri ce ţin de fapte şi de activităţi ale politicului care ar trebui să facă parte din mecanismele de purificare a clasei politice în perioada electorală.

Societatea civilă şi mass-media autentică au menirea să motiveze alegătorii ca ei să participe activ la alegeri, arătând clar obiectivele acestui scrutin:

• obiectivul nr. 1 – menţinerea parcursului european al Republicii Moldova şi,
• obiectivul nr. 2 – accederea la guvernare a unor forţe politice axate exclusiv pe interesul naţional, necorupte şi dotate profesional.

Republica Moldova merită să aibă în următoare perioadă istorică o guvernare credibilă, curată şi devotată interesului naţional.

Valeriu Saharneanu,

deputat, Partidul Liberal Reformator

Chişinău, 5 octombrie 2014