Valeriu Saharneanu

Când ai dubii, spune adevărul. (Mark Twain)

Home » REFORMA DEMOCRATICĂ A DOMENIULUI MASS-MEDIA: PRIORITATEA ZERO A GUVERNĂRII POST-COMUNISTE

REFORMA DEMOCRATICĂ A DOMENIULUI MASS-MEDIA: PRIORITATEA ZERO A GUVERNĂRII POST-COMUNISTE

VALABIL ȘI PENTRU ELECTORALA – 2014

MEMORIUL

UNIUNII JURNALIŞTILOR DIN MOLDOVA 

Lansat 24 februarie 2009

Relansat 22 iunie 2009

Perioada de opt ani de guvernare comunistă a periclitat dezvoltarea institutului democratic al presei libere în Republica Moldova. Activitatea de generic a guvernării în această perioadă în relaţia cu presa a fost subjugarea politică a instituţiilor publice, acapararea şi privatizarea abuzivă a celor mai influiente medii şi reţele media audiovizuale şi tipărite, torpilarea presei independente.

În locul unor programe de susţinere şi protejare a presei în totalitatea ei, proiecte propuse de Uniunea Jurnaliştilor şi de alte organizaţii mass-media în 2001, guvernarea a aplicat metoda sovietică de scindare a ei pe criterii de loialitate politică. Conform acestui principiu, presa subordonată guvernării a profitat de protecţia statului chiar şi atunci când aceasta a sfidat legile, iar presa independentă a fost declarată de opoziţie şi hărţuită în permanenţă de către toate instituţiile statului.

Pentru a diminua influenţa mass-media asupra societăţii, guvernarea a atacat şi fragmentat organizaţiile jurnaliştilor. Ea nu numai că nu a avut nici un proiect de susţinere şi promovare a lor. Din contra, a acţionat cu metode subversive, lipsindu-le şi de cel mai mic suport financiar şi economic pe care l-au avut. În opt ani, guvernarea comunistă aşa şi nu a reuşit să abordeze fenomenul mass-media de pe poziţiile priorităţilor de stat. Interesul meschin şi mărunt de partid, ghidat de reflexul de a domina şi de a controla totul ce poate exprima cuvânt şi opinie libere, a dominat peste interesul major şi general al statului şi societăţii.

Spre finalul acestui ciclu politic de opt ani, dominat de un partid cleptocratic, în Republica Moldova a prins viață un mutant de sorginte sovietică – presa afiliată puterii politice. Aceasta este în totală contradicţie cu legislaţia naţională, dar şi cu standardele europene în materie de mass-media şi este o demonstraţie elocventă a esenţei acestui stat forţat să servească interesele cercurilor guvernante şi schemele ideologice ale unui regim întârziat în istorie.

Mereu hărţuită şi impusă să activeze în condiţiile unui mediu economic viciat şi controlat politic, presa independentă a trebuit să rezolve mai întâi problema supravieţuirii sale şi a avut mai puţine posibilităţi de a-şi dezvolta capacităţile de impact. Consecinţele sunt dezastruoase pentru toţi: Republica Moldova este unicul stat în Europa în care populaţia trăieşte în condiţii de sărăcie, corupţie, frică, având o economie subdezvoltată şi instituţii democratice nefuncţionale. Or, libertatea presei nu este un moft al societăţilor moderne. Libertatea presei este o condiţie obligatorie a dezvoltării lor economice şi sociale.

Partidele politice antrenate în campania electorală 2009 care declară că vor cu tot dinadinsul să schimbe starea de lucruri în Republica Moldova trebuie să demonstreze de pe acum înţelegerea rostului şi a rolului presei libere la instituirea pentru cetăţeni a unei societăţi prospere. Or, analiza sumară a programelor şi plaformelor electorale arată că doar două partide au formulat voinţa lor politică, în caz că vin la guvernare, să reaşeze pe un suport legal, european şi democratic activitatea instituţiilor mass-media din Republica Moldova. Celelalte partide ori că nu o au printre priorităţi, ori că evită să fixeze în programele lor asemenea problemă. Şi asta în condiţiile în care toate partidele care nu sunt aliate partidului de guvernământ se plâng chiar în această campanie electorală de faptul că nu ai acces la mass-media din cauza obstrucţiei impuse de guvernare.

Uniunea Jurnaliştilor consideră oportună actuala campanie de alegeri pentru a atenţiona partidele şi candidaţii înscrişi în cursa electorală să îşi reformuleze programele şi să îşi construiească discursul electoral pe necesitatea vitală de a proteja şi de a promova o presă liberă. Or, libertatea presei, alături de independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat, este pilonul de rezistenţă a unei sicietăţi democratice pentru care optează toate partidele fără excepţie.

 Campania electorală 2009 care decurge sub semnul discriminării mediatice jenante a concurenţilor electorali trebuie să servească drept imbold pentru toate partidele la o reaşezare fundamentală, democratică şi ireversibilă a sistemului mass-media în Republica Moldova.

Uniunea Jurnaliştilor îndeamnă partidele politice antrenate în campania electorală să abordeze în cadrul întâlnirilor pe care le au cu cetăţenii, dar şi în timpul rezervat dezbaterilor publice în mass-media, starea de lucruri din domeniu şi situaţia în care se află astăzi presa în Republica Moldova.

Cetăţenii, toţi cei cu dreptul de vot trebue să ştie că societatea noastră are şansa să iasă din zona gri de subzistenţă numai dacă ei vor avea acces la o diveristate cât mai mare de surse mass-media, iar presa şi jurnaliştii vor fi protejaţi de lege şi vor avea acces deplin la toată informaţia de interes public.

Uniunea Jurnaliştilor cere partidelor care vor obţine majoritatea sufragiilor sau care vor constitui o majoritate democratică în viitorul parlament să demareze fără întârziere şi în conlucrare cu organizaţiile de jurnalişti, un proces de consolidare şi stabilizare democratică a domeniul mass-media din Republica Moldova, având în vedere următoarele aspecte ale lui de ordin legislativ:

Amendarea Constituţiei şi întroducerea unei prevederi care să garanteze expres libertatea mass-media;

  • Adoptrarea unei legi care să prevadă pârghii economice şi sociale de susţinere a mijloacelor de informare şi a organizaţiilor de jurnalişti reprezentative;
  • Amendarea Codului audiovizualului de aşa manieră ca acesta, pe de o parte, să permită înfiinţarea unor posturi radio şi tv locale şi regionale, iar pe de alta să îngrădească presa electronică publică de orice ingerinţă a factorilor politici;
  • Abrogarea Legii Presei;
  • Depolitizarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

O guvernare democratică instalată după 5 aprilie 2009 – Republica Moldova nu are alternativă acestui deziderat – va trebui să examineze în regim prioritar următoarele situaţii:

Cauzele, circumstanţele care au condus la întârzierea transformării IPNA Teleradio Moldova în instituţie publică autentică şi factorii responsabili de încălcarea Legii;

  • Legalitatea privatizării ziarelor guvernamentale „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova”;
  • Legalitatea înstrăinării din patrimoniul municipal Chişinău şi a privatizării posturilor municipale de televiziune „Euro TV” şi de radio „Antena C”;
  • Legalitatea constituirii şi a promovării reţelei naţionale a postului de televiziune „NIT”;
  • Legalitatea retragerii licenţei de emisie şi eliminării din reţeaua a doua de stat a postului TVR 1;
  • Legalitatea confiscării a două din cele trei reţele de stat de către nişte întreprinderi tv private.

Uniunea Jurnaliştilor chiamă instituţiile mass-media de toate nivelele şi de toate tipurile să participe activ la reflectarea campaniei electorale, să ofere spaţiu cât mai larg dezbaterilor publice şi să ajute astfel cetăţenii să facă alegerea corectă pentru binele lor şi a societăţii.

Ca cetăţeni, jurnaliştii sunt chemaţi să susţină în campanie, dar şi cu votul, partidele care prin discursul şi programele lor electorale demonstrează pregătire, voinţă şi responsabilitate în demararea procesului de reformare democratică a presei în toată complexitatea lui.

Aderarea la Uniunea Europeană, obiectivul cel mai important al tuturor partidelor, este posibilă doar dacă standardele europene în ceea ce priveşte funcţionarea institutului democratic al presei vor fi recunoscute şi implementate la nivel de stat şi în Republica Moldova. În felul acesta, atitudinea faţă de viitorul statut al presei, devine pentru partidele antrenate în cursa electorală o piatră de încercare şi determinantă în sensul accederii în viitorul leguislativ al Republicii Moldova.

Chişinău,

Lansat 24 februarie 2009

Relansat 22 iunie 2009

Name of author

Name: Valeriu Saharneanu