Puciul lui Dodon: Curtea Constituțională revine în… captivitate

foto captură Internet

Ca orice poveste frumoasă, cea despre dezoligarhizarea statului nu a durat mai mult de o vară. Data de 19 august, întipărită în memorie ca ziua începutului puciului anti-democratic de la Moscova din 1991, a devenit, iată, ziua când Dodon anunță puciul său în Republica Moldova post-Plahotniuc. Îl anunță printr-o nouă și importantă victorie repurtată în lupta pentru preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Astăzi omul lui și, implicit, al Moscovei, ex-comunistul și actual-socialistul Vladimir Țurcan, a preluat  președinția Curții Constituționale. Vladimir Țurcan este unul din reprezentanții cei mai importanți ai coloanei a cincea a Kremlinului în Republica Moldova. Țurcan are un bogat portofoliu, în mare parte necunoscut publicului larg, de activitate subversivă anti-democratică, antieuropeană și antiromânească. În ziua de 7 aprilie 2009 a fost unul dintre coordonatorii pe teren a piciului anti-democratic organizat de Voronin. Este unul dintre acei care au opus rezistență înaintării Republicii Moldova pe vectorul european. General de miliție sovietică, Țurcan l-a asistat o perioadă lungă pe Voronin, cât acesta a fost șef de stat, apoi a trecut cu slujba la Dodon, când respectivul a fost preluat în grijile și la întreținerea financiară și logistică a Moscovei.

Alegerea lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte al Curții Constituționale este rezultatul unui troc politic. Este clar că Dodon a găsit pârghii să determine pe cel puțin patru din restul de cinci membri ai Curții – reprezentanți ai Guvernului, ai Consiliului Suprem al Magistraturii și unul din partea Parlamentului – să voteze în favoarea omului său, Vladimir Țurcan. Nu este exclus ca la târg să fi participat și să-și fi dat consimțământul careva dintre liderii unei formațiuni din componența Blocului ACUM. Reacția revoltătoare a liderului PAS, Maia Sandu, la votul din cadrul CC, pe care ea îl califică într-o postare rapidă pe rețele drept „un lucru grav care știrbește și mai mult încrederea în unica instituție constituțională”, arată că liderul PAS nu a luat parte la troc și că prim-ministrul a mizat pe alt deznodământ. Tăcerea, cel puțin până la momentul publicării acestui material, a liderului PPDA, Andrei Năstase, este plină de semnificații, dar mai cu seamă de semne de întrebare. Dacă se va confirma că traseul la președinția CC a lui Țurcan a fost prestabilit încă în faza apariției lui fulgerătoare în „planurile” Parlamentului și drept recompensă pentru acceptarea candidaturii doamnei Domnica Manole, lucrurile se agravează mult. Asta ar însemna că Dodon și partidul lui au acaparat deja nu doar CNA, Procuratura Generală și Curtea Constituțională, dar și parte din majoritatea de guvernare a Parlamentului, reprezentată de grupul parlamentar PPDA. Deducția aceasta se cerea indiferent de ce s-a întâmplat azi la CC, căci prea în stilul lui Candu-Plahotniuc s-a „rezolvat” cazul desemnării-alegerii la pachet a celor doi judecători constituționali în Parlament. Spre rușinea Blocului ACUM care să lăsat târât în jos, în zona de mocirlă proprie habitatului politic al Partidului Socialiștilor. Vom vedea dacă nu cumva PPDA va dori să „câștige” și alte funcții cu sprijinul și în buna înțelegere cu socialiștii. Nu sunt primii care își vor pierde capul, iar indiciul cel mai sigur că asta li se întâmplă va fi naturalizarea lor politică definitivă în zona de mocirlă. Numai că pierderea va fi nu doar a acestui partid fără doctrină politică, fără ideologie și fără scopuri și obiective clare de activitate. Pierderea va fi a partidei pro-normalitate în întregime.

Așa sau altfel, puciul lui Dodon este în plină desfășurare în Republica Moldova. Curtea Constituțională,  – instituția menită să devină etalon în lupta pentru dezoligarhizarea statului – a revenit în captivitatea lui Dodon, fiind condusă de locotenentul acestuia, Vladimir Țurcan. Dezoligarhizarea se amână. Procesul real pe care îl sesizăm este dodonizarea instituțiilor, intrarea lor prin intermediul lui Dodon sub controlul nemijlocit al Moscovei. Nu este o coincidență că tot azi în spațiul informațional a apărut „opinia” insistentă a ministrului rus de externe Lavrov precum că Rusia revine la „principiile” „planului Kozak” în relațiile cu Republica Moldova. Ce se întâmplă: Dodon semnalizează că de data asta federalizarea se poate?

Preluarea de către Dodon a conducerii Curții Constituționale este o victorie răsunătoare a forțelor anti-europene revanșarde. Atât de răsunătoare că va cutremura zidurile Bucureștiului, Bruxellesului și Washingtonului, va declanșa focuri de artificii la Moscova și va fisura grav unitatea Blocului ACUM. Efectele vor avea repercusiuni grave pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova. Fiți siguri, o decizie a Curții Constituționale în cazul prezentării unei sesizări pe faptul constituționalității participării în alegeri ori în actul de guvernare a unui partid politic care de ani de zile este finanțat ilegal de un alt stat, de un stat agresor, va fi blocată vehement de locotenenții lui Dodon. Fiindcă partidul lor este acela care a fost finanțat ilegal de Rusia, a pătruns ilegal la putere și capturează ilegal instituțiile legiuitoare și decizionale ale statului. Președinția socialistă a Curții Constituționale înseamnă că alți șase ani va trebui să ne coordonăm acțiunile, consultând un instrument constituțional necredibil, viciat politic, predispus ad-hoc aberațiilor.  

Valeriu Saharneanu

19 august 2019

Lasă un răspuns