Pe ce se bazează tupeul Silviei Radu?

 

Cred că mai multă lume ar trebui să se întrebe pe ce s-a bazat tupeul Silviei Radu atunci când a acceptat să fie desantată ilegal în Primăria Chișinăului? Dar acum, când exercită rolul buldozerului pus să dărâme tot ce a fost până la ea și concomitent să râme locul pentru o nouă fundație politică în această instituție, ce o face curajoasă, îndrăzneață, pe ce se bazează impertinența ei?

Urmărind comportamentul ei colțos, adăugat la îndrăzneala de a se lăsa parașutată brutal și în răspăr cu legea în Primăria Chișinăului vrei nu vrei te duce la gândul că doamna Radu exercită pentru Partidul Democrat o muncă de corvoadă, făcută pentru a întoarce o datorie ori este parte dintr-o operațiune pusă la cale de un grup organizat cu scopul de a lua în captură principala primărie a țării.

La asta ne-am gândit și în 2016, în alegerile prezidențiale. Apariția ei cu totul neașteptată în tagma candidaților a fost un gest total nepotrivit cu logica lucrurilor văzute din punctul de vedere al normalului. Șanse avea zero și, cu toate acestea, a cheltuit cei mai mulți bani.  

Acum, la un an și jumătate de la acel eveniment de intrare în politică putem vedea clar că nu a făcut-o din rațiuni „patriotice”, cum încerca să explice. O descoperim și atunci, pe Silvia Radu, camuflată în același grup organizat în care activează și azi.

E greu de presupus că o „manageră de top”, precum o prezintă o parte a presei aparținând unui anumit holding, se va aventura să scoată din buzunar sume mari de bani pe care să-i arunce în niște alegeri dinainte pierdute. Ori, în prezidențialele din toamna lui 2016, Radu a investit tocmai 4 678 989,1 lei (dintre care 4 669 650 lei – donații peroane fizice) și a obținut susținerea unui număr de abia 5 276 de votanți sau 0,37% din total, cheltuind cei mai mulți bani luați pe cap de votant.

Evident, banii nu au fost luați din pușculița familiei, de la gura copiilor, cum s-ar zice. Au fost banii grupului organizat, se prea poate chiar dintre cei proveniți din Miliardul furat de la cetățeni, cine știe.

La concluzia că nu au fost banii doamnei Radu se ajunge foarte ușor analizând capitolul de cheltuieli a candidatei la președinție. Citim în raportul financiar prezentat Comisiei Electorale Centrale că Silvia Radu a cheltuit cei mai mulți bani pe publicitate – 4 547 163 lei sau peste 97% din suma totală obținută în proporție aproape absolută din „donații persoane fizice”. Este firesc pentru un candidat nou, apărut pe neașteptate în fața alegătorului.

La fel cum e firesc ca banii dați Silviei Radu pentru a face umbră în alegeri să se întoarcă acasă, la donator(i). Așa s-a și procedat: Silvia Radu a concentrat 2 260 775, 53 lei sau peste 63% din suma totală a „donațiilor”, în publicitatea plasată la Prime TV, Canal 2, Canal 3, Publica TV, instituții aparținând holdingului General Media Group s.r.l., proprietate a președintelui Partidului „Democrat”, Vlad Plahotniuc. Nici un bănuț nu s-a dus la Moldova 1, Instituția Publică.

O sumă mai mare în acest grup a putut „investi” doar „omul casei”, candidatul direct al PDM, scos perdant din cursă – Marian Lupu – care figurează cu suma de 12 110 728, 33 lei. Mai puțin ca Radu, dar la fel de concentrat pe aceste instituții de presă a fost și Iurie Leancă. Din suma totală de 3 409 000 lei declarată ca venit provenit la fel (și exclusiv) din „donații”, Leancă a investit în Holding 2 145 751 lei sau peste 62% din suma globală.  Lucrurile sunt limpezi în toate cele trei situații: banii de la patron luați – la patron dați.

Iar rostul Silviei Radu în alegerile din 2016 a fost să disperseze cât se poate de mult votul partidei pro-europene și, în combinație cu alți actori ca și ea, – Ghimpu, Leancă, Ghilețchi, Guțu – să micșoreze șansa de izbândă a acestei partide și să creeze un culoar favorabil victoriei omului lui Plahotniuc, cel care a fost și este Dodon.

Acum, Silvia Radu se pregătește să-și legalizeze poziția în alegerile din 20 mai după ce a ajuns ilegal în interimatul funcției de Primar General în data de 6 noiembrie 2017 pe mâna infracțională a lui Nistor Grozavu. Procedura spălării în alegeri a Silviei Radu seamănă foarte mult cu cea a spălării banilor murdari, întâmplată în anii din urmă, sub acoperirea statului capturat de marea corupție.

Întrebată de jurnaliști dacă are de gând să candideze, Silvia Radu a răspuns că nu are timp să se gândească la aceste lucruri „neimportante”. O spune fățarnic, fiindcă activitatea ei cu tentă de buldozer arată că a luat în serios misiunea de escaladare a obiectivului pus în fața ei de grupul organizat din care face parte. A profitat de favoarea dată de Chirtoacă, care a întârziat (dacă nu a făcut-o inspirat de către cineva din grup) și de data aceasta cu demisia sa. A fost un timp extrem de prețios acordat grupului organizat și Holdingului său de presă să o promoveze pe toate părțile pe cea „predestinată”.

Și iarna din martie i-a căzut ca laptele-n păsat Silviei Radu și împingătorilor ei în scaunul de primar. Dacă din greșeală, deschideai cumva un post de televiziune ori de radio aparținând imperiului mediatic a lui Plahotniuc, te pomeneai inundat de o avalanșă de minunății pe care interimara le „săvârșea” zilnic și la fiecare pas.

Evident. Va candida în ultima clipă, ca ”independentă”. Partidul „Democrat” și liderul lui nu o favorizează în Chișinău: tradițional, în capitală, cota de neîncredere în partid și în persoana din fruntea lui este deosebit de mare. În ajutor îi vor veni sumedenia de alți candidați de umplutură și, desigur, aliatul principal, Dodon, cel care este dator pentru funcția de președinte pe care a primit-o în 2016. Ceban este candidatul fals care va trebui să joace rolul pericolului geostrategic, pentru ca falsa ”pro-europeană”, omul grupului organizat care activează sub acoperirea Partidului „Democrat”, să câștige alegerile. Astfel, Dodon îi va întoarce patronului datoria, iar cacealmaua geopolitică va adormi din nou vigilența alegătorului anti-oligarhic.

Chișinăul are nevoie de o mână gospodăroasă, inclusiv de o femeie energică și capabilă să dea orașului un nou sens arhitectonic, un alt concept a infrastructurii și transportului public, o necesară prospețime, salubritate și o minimă grație și, odată cu asta, o șansă de ieșire din provincialism. Ca să nu zicem din mizerie și obscurantism. Dar nu așa, cum au făcut-o impresarii politici ai Silviei Radu, cu ea în prima linie în calitate de mercenar. Într-un interviu apărut încă în 2009 într-o revistă de mondenități, Silvia Radu și-a făcut publică pentru prima dată intenția – „să fac  politică mare, atunci când va veni timpul”.

Să fi venit timpul? Astfel înțelege un fost „top manager” de Companie europeană să facă „politică mare” în Republica Moldova? Cu aceste metode proprii doar statelor bananiere de epocă? Devenind părtașă activă a unui grup obscur de politicieni, pasibili de pedeapsă pentru crima de uzurpare a puterii în stat cu toate consecințele ce decurg din ea? Cum poate să conteze pe un viitor de succes în „politica mare”, fiind sigură că memoria colectivă va fixa pentru totdeauna adevărul că pașii de intrare în această politică, ea, Silvia Radu, i-a făcut în condițiile unor abateri foarte mari de la bunul simț, forțând obraznic spiritul și litera legii.

Ori poate că „top managerul” Silvia Radu și-a făcut propriile calcule în privința viitorului Republicii Moldova. Probabil, ea nu îl vede nici în context unitar național, nici în context european, ambele democratice, având o societate bazată pe supremația legii. Poate că pragmatismul ei debordant și egoist îi sugerează să profite de faptul că Republica Moldova va rămâne pentru foarte multă vreme un stat capturat de Plahotniuc și grupul său organizat, plasat într-o zonă gri oligarhică separată de restul lumii civilizate? Poate îi spune premoniția că statul de drept va rămâne o pledoarie utopică a unor grupuscule de visători, că orice ai face urât și nedrept în Republica Moldova vei rămâne nepedepsit și în libertate, dacă servești regimul marii corupții ca un mercenar devotat.

În asta crede, probabil, Silvia Radu și pe acest postulat își bazează tupeul ei arătat cu exces de zel pe partea de capturare în folosul regimului marii corupții a Primăriei Municipiului Chișinău.

Memento mori, doamnă.

Valeriu Saharneanu, 4 aprilie 2018

Lasă un răspuns