Klaus Iohannis: o călătorie în timp la Chișinău

Note de campanie

Klaus Iohannis, simbolul schimbării și a reînnoirii României, vine azi la Chișinău.

Este prima vizită a președintelui ales al României în afara granițelor Țării, dar și prima vizită a omului Iohannis în spațiul românesc de la est de Prut.

Este o vizită mai mult decât simbolică. Cel mai imoprtant semnal este dat susținerii cursului european al Republicii Moldova. În ultima zi a campaniei electorale vizita este un sprijin indirect dat partidelor pro-europene, cele care au asigurat acest parcurs întro perioadă deosebit de complicată pe plan geopolitic, dar și politic intern.

Alt simbol este că Iohannis vine la Chișinău de aniversarea unui an de la parafarea la Vilnius a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, dar și în preajma zilei de 1 decembrie – Ziua Marii Uniri a tuturor românilor.

Dar legătura cu realitatea a noului șef al statului român în vizită la Chișinău se termină aici. Întâlnirile avute puțin mai devreme și cele pe care le va avea la Chișinău în timpul scurte lui escale nu sunt altceva decât câlătorii în trecut. Este o vizită-parabolă, de felul celei descrise de marele scriitor american Mark Twain în minunata lui carte de aventură „Un yankeu la curtea regelui Artur” al cărei personaj principal se trezeşte în mod inexplicabil transportat în timp, din secolul XX , in Anglia medievală.

Și vizita de azi la Chișinău a lui Klaus Iohannis nu este altceva decât o călătorie în timpul trecut al Europei. Distanța parcursă înapoi la trecerea Prutului este de cel puțin 25 de ani, pentru că la Chișinău, Iohannis va putea întâlni personaje care mai propagă comunismul, dar și dintre cele care îl mai votează. La Chișinău Iohannis va da față în față cu persoane reale, nu fantome, angajate în proiecte de înglobare a Basarabiei în Imperiul Rus al țarului de la Moscova, cu oameni reali care au avut secole la rând rădăcini românești și care astăzi afirmă că nu au nimic în comun cu acest trecut și între Prut și Nistru există o națiune aparte, deosebită cu desvârșire de națiunea română. Neamțul Iohannis, ales de două spătămâni nou preşedinte al românilor, are posibilitatea să întâlnească la Chișinău politicieni găgăuzi, bulgari și de altă etnie care le spun moldovenilor cine sunt și ce limbă vorbesc, iar pământul pe care trăiesc nu este al moldovenilor, ci al țarului rus. Dacă se va reține câteva zile la Chișinău, Iohannis are toate șansele să se rătăcească printre lumile paralele care există aici în modul cel mai neordonat și bizar.

Dar Iohannis nu va sta mult la Chișinău. Doar o zi îi este rezervată acestei scurte vizite de mare încărcătură simbolică și ne temem că puține sunt posibilitățile să vadă și ceva din prezentul contemporan al nostru, al celui de-al doilea stat românesc. Spunem asta, pentru că agenda pe care o are îl va ține cu precădere în compania oamenilor trecutului, celor care pe ultima distanță a campaniei electorale se vor îmbulzi să își spele imaginea lor de notabili corupți în lumina onestului om ales de români în fruntea statului lor.

Așa cum a făcut-o, anticipând vizita, nerăbdătorul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. Acesta a dat fuga la București să se fotografieze cu Iohannis pentru a-și crește raitingul electoral, dar a scăpat din vedere o nuanță exprem de nefavorabilă pentru el: alături de Iohannis, Chirtoacă este un anti-Iohannis. Fermecătorul și strălucitul oraș Sibiu al lui Iohannis, un oraș de provincie al României, nu se compară nici în al sută-lea grad cu dezordonatul, îngropatul în glod și în gunoi municipiu-reședință de capitală Chișinău al lui Chirtoacă. Gospodarul Iohannis și ne-gospodarul Chirtoacă nu sunt altceva decât doi oameni a două epoci diferite, plasați artificial în cadrul unei imagini fotografice.

Același efect îl urmărește, întâlnindu-se cu Iohannis, și omul trecutului corupt al Republicii Moldova, Vlad Filat. Filat crede că dând mâna cu Iohannis va putea trage asupra sa lumina omului cinstit, onest, cult, necoruptibil, corect, care nu înșeală, integru și onorabil pe care o emană personalitatea acestuia. Este falsă această percepție: lumina emanată de Iohannis, din contră, scoate în evidență ridurile adânci și pline de nămol de pe fața cavalerilor economiei tenebre și a banilor murdari. Lui Iohannis nimeni nu-i poate reproșa nimic din trecutul său, pe când Filat, trăind parcă în prezentul european procedează ca un pirat al Caraibelor, acaparând necinstit clădiri, terenuri, posturi de radio și alte bunruri construite de alții.

În acest sens, înzadar fie Chirtoacă, fie Filat cred că dând mâna cu Iohannis, pozând alături de el, vor putea avea succesul în alegeri ca și modestul și onestul Iohannis.

Lumea noastră, fie dincolo de Prut, fie de partea asta, basarabeană, poate foarte ușor să facă deosebirea dintre un om al prezentului, cum este Iohannis și niște umbre ale trecutului, cum sunt personajele care întârzie să plece din realitatea dorită de toți: o Republică Moldova ordonată, cu politiceni modești, integri, necorupți și buni gospodari.

Venind din România viitorului pe care ni-l dorim după 30 noiembrie, Iohannis ne îndeamnă pe noi, cei care ne-am reținut fără noimă în trecutul sovietic, să ne mobilizăm și să facem efortul cuvenit și pe măsură care să ne așeze în spațiul prezentului european. Cu o importantă condiție: să nu luăm cu noi personajele purtătoare de sărăcie, comunism și nevoi ale trecutului.

Întrun ceas bun, la 30 noiembrie 2014.

Valeriu Saharneanu

28 noiembrie 2014