Întrebări pentru seri de duminică (3). De ce Dodon și Plahotniuc vor să dea foc Republicii Moldova?

Sâmbătă, 24 februarie, când toată lumea se ungea pe suflet cu slove de iubire în atmosfera pașnică a zilei de Dragobete, la Comrat ni se punea de război.

În această zi, șefa autonomiei, Irina Vlah, a convocat o adunare a reprezentanților puterilor locale pentru a discuta… de ce românii moldoveni de dincoace de Prut vor unirea cu frații lor de dincolo. Cum s-a mai întâmplat și în alte multe adunări de același fel și cu același subiect, frământate în regiune în ultimii 30 de ani, așa numita discuție s-a transformat într-o formă colectivă de injurie în adresa visătorilor unirii.

Prin străduința KGB-ului (mai nou – FSB) și a mijloacelor hibrid ale Moscovei, elemente pregătite special din rândul acestei poporații, sunt folosite încă de pe la sfârșitul secolului trecut împotriva oricăror încercări ale națiunii titulare de a îndrepta stricăciunile făcute pe pământul ei de către țari și secretari generali.

Pus în contact direct cu structurile discrete rusești și cu cercurile politice de la Kremlin, factorul găgăuz îndeplinește în Republica Moldova rolul de senzor ultrasensibil al fenomenului național românesc local. Orice agitare ori intensificare a spiritului de reunificare în restul Republicii Moldova provoacă frisoane convulsive în autonomie. Dovadă că anume pentru asta a fost creată – să îndeplinească rolul dispozitivului de amorsare a mecanismelor de contracarare a dezideratelor naționale ale națiunii titulare.

Asta se întâmplă azi. Spiritul Centenarului Marii Uniri și parada Declarațiilor de reunificare a Republicii Moldova cu România, adoptate de consiliile locale din circa 55 de localități, a declanșat alarma. Îngrijorarea de dată recentă a centrelor de contracarare a românismului în Republica Moldova vine de la faptul că mișcarea de reunificare are toate șansele să cuprindă masele largi ale populației. Consiliile locale sunt organele cele mai reprezentative ale acestor mase. Înainte ca fenomenul să avanseze în faza din care nu va mai putea fi controlat, iată că dispozitivele intră rând pe rând în acțiune. Poate, mai degrabă, în interacțiune, pentru că se observă o activizare coordonată a diferitor componente ale frontului antiromânesc: celui de la Moscova, celui de la Chișinău și celor regionale, în cazul concret – a componentei găgăuze.

Ele sunt ușor de coordonat și lesne de adunat într-o forță combatantă eficientă. Pe toate le unește un interes comun: teama de a pierde de sub control Republica Moldova. Interesele geopolitice și demografice ale Moscovei se împletesc armonios cu cele politice, economice și financiare ale cleptocrației naționale și regionale. Ce va face Dodon într-o Republică Moldova regăsită în componența unei Românii reunificate? Cu bagajul lui de „activități” va  fi un netrebnic retardat și un paria blestemat de toată lumea. Așa cum este, de fapt. Ce va face Plahotniuc într-o Republică Moldova reîntregită cu Țara? Cu portofoliul lui de fapte nu tocmai curate, coordonatorul poate deveni eroul principal al mai multor tomuri voluminoase de dosare penale. În sensul acestor certitudini Dodon și Plahotniuc au nevoie de o Republică Moldova de care are nevoie însăși Moscova – una, aflată într-o zonă gri a despuierilor permanente, cât mai departe de o Românie și o Uniune Europeană cu instituții democratice funcționale.

Autonomia găgăuză este locul ideal unde se întâlnesc cele trei interese. Dodon, în calitatea lui de ajutor al ambasadorului Rusiei pe partea întărâtării antiromânești a găgăuzilor, este prezent în permanență în zonă. Plahotniuc vrea să fie și el „în rând cu lumea”. Emisarii lui au prins momentul și se fac zilele acestea din ce în ce mai prezenți în regiune. Sâmbătă, la întrunirea Irinei Vlah, unul dintre ei, deputatul PDM, Cornel Dudnic s-a confesat războinic în fața adunării: „Promit, în cazul în care acest proiect Unirea se va realiza, voi fi primul care va scoate arma de foc și va merge să apăr autonomia găgăuză”.

Deputatul spune că are o armă de foc și că va fi primul care o va scoate. Ce să facă? Să tragă în cei care vor să unească ceea ce au dezbinat criminalii Hitler și Stalin. Deputatul care promite să apere cauza unor criminali este el însuși un criminal. Nu? Declarația lui de sâmbătă de la Comrat trebuie luată ca un autodenunț. El trebuie considerat periculos pentru societate, pentru că găgăuzii nu sunt amenințați în niciun fel „în cazul că acest proiect Unirea se va realiza”. Găgăuzii au trăit în România interbelică și s-au dovedit a fi cetățeni  români loiali, etnia lor nu a fost în nici un fel strâmtorată, marginalizată, așa cum a fost ea tratată în Uniunea Sovietică. Din contră, în România găgăuzii au avut parte de carte, de condiții pentru dezvoltarea limbii și culturii lor tradiționale. România de azi este cu zece capete mai avansată în ale democrației ca România interbelică și o eventuală unire ar pune poporația găgăuză în condiții egale cu multe alte minorități care beneficiază de tratament bazat pe legea europeană.

De ce Dodon și Plahotniuc vor să dea foc Republicii Moldova? De ce oamenii lor ațâță ura găgăuzilor împotriva gazdelor lor primitoare, de ce amenință să ridice arma împotriva poporului care îi hrănește și le rabdă grosolăniile? Să fie toate astea din cauza alegerilor de la toamnă? Poate ei gândesc să facă uz de tactica provocării unei situații de război, urmărind luarea puterii absolute în urma unor alegeri isterizate și, pe parcurs, să potolească în anul Centenarului, ațâțându-i pe găgăuzi, avântul, periculos pentru ei, al mișcării unioniste?

Valeriu Saharneanu, 25 februarie 2018

Lasă un răspuns