În România s-a putut: Legea privind confiscarea extinsă a averii nejustificate a fost votată în Parlament

Presa din România a relatat ieri, 13 octombrie 2020, despre adoptarea de către Parlament a unei legi de mult așteptate – o obligativitate ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Adoptarea legii a fost întârziată cu 4 ani din motive ce stau la suprafață, iar punerea ei azi pe rol a fost posibilă doar după ce persoana care a avut interesul să activeze motivele a fost trimisă la pușcărie. România luptă efectiv cu hoția, ceea ce nu putem spune despre Republica Moldova, unde hoția generalizată deține puterea politică și controlează la sânge instituțiile statului. Vă propun un compendiu edificator la temă alcătuit în baza materialelor presei românești de astăzi, 14 octombrie.

Parlamentul României a adoptat un proiect de lege care transpune în legislația națională o directivă UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor.  

Transpunerea directivei lărgește aplicarea confiscării extinse de la anumite infracțiuni precizate în prezent de lege, precum trafic de droguri, exploatarea persoanelor, spălarea banilor sau terorism, la toate faptele care au adus folos material persoanei condamnate, dacă pentru acestea condamnarea este de cel puțin 4 ani, iar instanța se convinge că bunurile respective provin din activități infracționale.

Convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei.

De asemenea, este introdusă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă aceștia știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului a fost evitarea confiscării.

Încă din august 2016, Guvernul României (Guvernul Cioloș- n.n.) a elaborat un proiect de lege în acest sens, potrivit căruia condamnații pentru infracțiunile de serviciu – delapidare, abuz în serviciu, conflict de interese, obținere ilegală de fonduri -, precum și pentru unele infracțiuni privind sănătatea publică, prevăzute de Codul Fiscal și de Legea pieței de capital, își pot pierde toată averea dobândită în ultimii 5 ani, de dinaintea deciziei instanței de condamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obținut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puțin 4 ani.

Confiscarea extinsă se va aplica astfel: (1) Sunt supuse confiscării și alte bunuri decât cele menționate la art. 112, când față de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material și pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanța își formează convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale. Convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei. (2) Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței. Confiscarea extinsă poate fi dispusă și asupra bunurilor transferate către terți, dacă aceștia știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului a fost evitarea confiscării.  Confiscarea poate fi dispusă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței, depășește în mod vădit veniturile obținute de aceasta în mod licit*); b) instanța are convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale de natura celor prevăzute la alin. (1). De asemenea, proiectul adoptat acum de Parlament modifică și Codul de procedură penală, pentru a introduce obligația procurorului de a pune sechestru asigurător pe averea nejustificată a unui inculpat. Proiectul prevede că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este desemnată ca autoritate națională competentă să centralizeze datele primite de la autorități în ceea ce privește măsurile asigurătorii, confiscările speciale și confiscările extinse dispuse în cursul procedurilor judiciare penale și să realizeze statistici pe care le transmite anual, prin intermediul Ministerului Justiției, Comisiei Europene.

Lasă un răspuns