În Alpii francezi au fost descoperiți 15 spioni ruși. Oare câți sunt pe bulevardul Ștefan cel Mare?

Cotidianul francez Le Monde a făcut senzație săptămâna trecută. Ziarul a publicat un material pe urmele unei investigații coroborate ale serviciilor de securitate francez, elvețian și britanic despre un cuib de 15 spioni ruși descoperit în sudul Franței. Este vorba despre o bază secretă care activa în Alpii francezi. Rușii o foloseau drept punct de transbordare a agenturii lor în toate țările Europei. Baza era deservită de 15 agenți, membri ai prost famatei GRU, specializați în asasinate.  Sursele care au informat cotidianul au comunicat că spionii ruși au utilizat Franța ca etapă intermediară de siguranță, înainte sau după operațiuni efectuate în Europa.

Agenții au folosit localități izolate, ascunse între munți și ieșeau din ele doar atunci când le venea ordinul cu indicarea țintelor pe care trebuiau să le lichideze. S-a descoperit, că unul dintre cei 15 agenți a fost implicat în operațiunea de la Solisberi, Marea Britanie, cu utilizarea substanței neurotoxice Noviciok, cunoscută în toată lumea ca cel mai obraznic și stupid atac GRU.

Citând cotidianul francez, postul de radio RFI România menționează că „Dezvăluirile din Le Monde vin concomitent cu acuzațiile Berlinului la adresa Moscovei că s-a aflat în spatele asasinării unui georgian în capitala germană, în august. Doi membri ai ambasadei ruse, cărora guvernul german le reproșează că nu au cooperat în această anchetă, trebuie să părăsească imediat țara.”

GRU are pe continent mai multe baze de acest fel, iar pentru activități subversive în zona Balcanilor și Europei Centrale ei ar folosi una din țările desprinse din fosta Iugoslavie. Aceste baze lucrează sub acoperire, clandestin. Ele aplică un spectru larg de măsuri active menite să creeze în statele Europei, în strânsă coordonare cu diviziile de propagandă, așa numitele societăți alternative, contrapuse celor liberale și democratice.

În țările cu democrații șubrede, imature, erodate de corupție și descompuse de imoralitatea  elitelor, măsurile active ale serviciilor rusești țintesc obiective mult mai mari, decât asasinatele punctuale. Ele marșează pe aceste metehne, adâncesc corupția și extind imoralitatea în sferele politice diriguitoare pe care le ajută să preia puterea politică în stat. Având controlul asupra acestor forțe, serviciile rusești își consolidează pozițiile, ies din clandestinitate și nu au decât să transforme întregul stat în bază de pregătire a atacurilor asupra țintelor mai solide din vecinătate ori din zonă.

Republica Moldova face parte din categoria acestora – aici s-a reușit acapararea statului. Este de departe cea mai importantă realizare a serviciilor rusești în țările din Europa. Nici războiul, nici ocupația și nici blocajele economice severe nu au ajutat serviciile rusești să înainteze atât de eficient în Republica Moldova cum le-au ajutat corupția. Filat și Plahotniuc ar merita cea mai înaltă distincție a statului rus, steaua de aur Герой России, iar Plahotniuc, aparte, chiar două sau trei stele. Poate de atâta instanțele rusești l-au dat în căutare prin toată lumea – ca să-și dreagă obrazul și să-și decoreze eroul. Vrednic este să fie decorat!, strigă azi într-un glas cekistul Putin, pravoslavnicul Kiril și corul unit al celor două echipe de asistenți speciali – FSB și GRU. Vrednic este Plahotniuc, vrednici sunt Filip, Candu, Diacov, Babuc și toți servanții cu marca PD din presă și de prin alte sectoare! Cine ar fi putut să creadă cu cinci ani în urmă că agentul-mârțoagă Dodon va ajunge un cogeamite agent-armăsar, cocoțat în cea mai înaltă funcție în stat. Știa Rusia că în anumite situații și în anumite zone uitate de Dumnezeu din Asia, Africa sau America Latină corupția face minuni în interesul ei, dar așa cum s-a realizat această minune în Republica Moldova – în Europa! – este peste așteptări.

Toată lumea este conștientă că baze ale serviciilor rusești au existat și la Chișinău, la Bălți, cu atât mai mult la Tiraspol și Comrat. Peste tot au existat baze, așa cum ar putea fi la Chișinău Hotelul Savoi, sediul Gazprom ori Centrul rus de cultură – toate situate pe strada Mateevici. De când principalul lor agent a ocupat însă Palatul Prezidențial, cele trei sedii de pe strada Mateevici au început să prindă paragină. Iar din această toamnă, de când agentul Dodon a preluat controlul și asupra Guvernului, ar putea să crească iarbă și pe unele cărări ce duc la Ambasada Rusiei.

La ce bun să rătăcească bieții spioni ruși pe străzi periferice, pe când cele mai principale clădiri care le aparțin sunt situate în plin centru, pe bulevardul Ștefan cel Mare – începând cu clădirea SIS-ului, continuând cu cea a Președinției, a Guvernului și terminând cu sinistrul sediu al Ministerului de Interne. Timpul e prețios, iar planurile sunt mari: situat la hotarul de est al României, Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, dar și în spatele Ucrainei-beligerante, statul moldav capturat are o importanță strategică deosebită pentru ruși. Dacă până acum, eșalonul de frunte spre vest al planurilor lor subversive era Tiraspolul, acum, după consolidarea pe poziții a agentului Dodon, prima linie devine Chișinăul, iar Tiraspolul – spate de siguranță.

Noua bază a și dat semnalul că se apucă de lucru. Agentul Dodon scoate parcă de nicăieri ideea construirii a două aeroporturi internaționale la sudul și la nordul republicii. Cică, așa vrea să dezbată monopolul aeroportului de la Chișinău. De parcă ar vrea să înjghebe încă două dughene într-un bâlci pentru a le pune în concurență cu o primă dugheană. Evident, Dodon minte. Rusia vrea între Prut și Nistru o infrastructură hibrid cu potențial de atac și control asupra spațiului NATO, românesc și european. Pentru noi, cetățenii, două aeroporturi construite de la zero sunt total inutile. Mai mult, proiectul apare ca o aventură prostească și diabolică în situația când sute de mii de oameni abia își târâie zilele în sărăcie și mizerie. Însă pentru Rusia înseamnă mult. Chiar foarte mult. De ce să nu beneficieze de situație când bulevardul Ștefan cel Mare din Chișinău chiftește de agentura ei.

Valeriu Saharneanu

8 decembrie 2019

Lasă un răspuns