Greața de Șor, complică viața socialiștilor
După cum era de prevăzut, marele război pentru apărarea marii corupții a început joi. Apărătorii lui, grupurile din Parlament ale socialiștilor, șoriștilor și a resturilor PD, asociate lor, s-au comportat exact cum am descris în materialul de anticipare de miercuri (vezi: https://valeriusaharneanu.com/marele-razboi-pentru-apararea-statului-marii-coruptii-incepe-joi).
Părțile beligerante, atât cei care asaltează statul marii corupții, dorindu-i dărâmarea, cât și apărătorii lui, sperând la viața veșnică a acestuia, au demonstrat îndârjirea și consecvența de idei în funcție de dotarea intelectuală a combatanților din prima linie. După cum era de așteptat, proiectul de guvern Gavrilița, a eșuat programatic. Ambele părți au considerat îndeplinit programul lor minim pentru această zi și au dispus trecerea fără întârziere la următoarea etapă a bătăliei.
Înainte de a le vedea care sunt mișcările din etapa a doua, ar trebui să tragem o concluzie generală din etapa consumată în ziua de joi. Principala concluzie este următoarea: în tabăra atacatorilor statului marii corupții s-a putut observa o scindare, tabăra Maiei Sandu fiind bănuită de egoism și de ne-dorința de a motiva participarea la luptă și a altor forțe aliate; în tabăra apărătorilor statului marii corupți, din contră, coagularea a fost maximă și mobilizarea pe potriva mizei.
Joi, în intenția de a prelua inițiativa și de a pune tabăra adversă în dificultate, Dodon și-a aliniat o parte din combatanți în forul public al unui briefing și, în timp ce în Parlament se mai duceau lupte în jurul proiectului de guvern Gavrilița, a anunțat, bățos, cumularea unui număr de semnături care îi permite formalizarea unei majorități parlamentare pe care Maia Sandu ar trebui să o recunoască. Totodată, Dodon a anunțat candidatura lui pentru funcția de prim-ministru, dna Durleșteanu, cunoscută prin participarea ei în schemele de guvernare ale regimului Voronin. Fără să se arate impresionată de șarja lui Dodon, Maia Sandu a împuternicit-o a doua oară pe Natalia Gavrilița să formeze un guvern cu care să se prezinte în Parlament pentru a doua tentativă de învestire. Socialiștii au răspuns furibund și au amenințat cu atacul la Curtea Constituțională.
În dimineața zilei de vineri, 12 februarie, pe sit-ul PSRM a fost publicată „Declarația privind constituirea majorității parlamentare în vederea susținerii candidaturii doamnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru”, având la subsol și semnăturile a 54 de deputați socialiști, șoriști și a resturilor PD, asociate lor. Într-un briefing separat, șeful fracțiunii socialiste din parlament, dl Furculiță, a specificat, că documentul publicat este dovada constituirii unei majorități formalizate de care Maia Sandu nu are cum să nu țină cont.
Maia Sandu nu a ținut cont și a avut dreptate. Pentru că declarația cu semnăturile de la subsol nu înseamnă formalizarea unei majorități parlamentare. Declarația și fluturarea ei ostentativă în spațiul public nu este altceva decât o încercare vicleană a socialiștilor de a evita formalizarea, conform procedurii legale, documentată, a concubinajului lor cu gruparea Șor. Cu gândul la alegerile parlamentare anticipate ei nu și-ar dori un asemenea document. Le-ar aduce mari prejudicii de imagine, socotesc ei. Șiretlicul, însă, ar putea să-i coste. El deja le-a redus la zero handicapul luat prin inițiativa-surpriză de joi. Iar Curtea Constituțională, unde s-au adresat cu o sesizare, ar putea să le-o transforme chiar în fiasco.
Pentru că referința socialiștilor la decizia din 6 august 2020 despre obligativitatea Președintelui de a recunoaște o majoritate formalizată și de a da curs demersurilor acesteia cu privire la formarea unui Guvern, este diferit de ceea ce pretind că sunt cei 54 de deputați care au semnat misiva socialiștilor. Declarația lor asta și este: o declarație a intenției de a formaliza o majoritate – nu o formalizare juridică a ei. Procedura juridică de legalizare (idem: farmalizare) a ei nu trebuie căutată în Decizia CC din 6 august 2020 și nici în altă parte, decât în Legea care definește Regulamentul Parlamentului.
Acolo, la capitolul 4, aliniatul 12, se spune clar, că Majoritate parlamentară este considerată fracțiunea sau coaliția fracțiunilor, anunțată prin declarație, care cuprinde mai mult de jumătate din deputații aleşi.
În practica parlamentară asta se întâmplă în felul următor: fracțiunile din parlament care ajung la înțelegerea să constituie o coaliție de guvernare desfășoară ședințe separate, examinează și iau o decizie votată și semnată de președintele fracțiunii și secretarul ei. Protocoalele sunt depuse la Secretariatul Parlamentului și despre deciziile luate de fracțiuni se fac declarații în plenul parlamentului. Subliniez, în plenul Parlamentului și nu pe prispa unui partid. Ulterior acestui pas, fracțiunile elaborează și semnează un acord de alianță în care sunt descriși vectorii, principiile și sarcinile de guvernare a respectivei coaliții sau alianțe. În felul acesta, alegătorii vor cunoaște intențiile noii guvernări, vor ști care partide și care actori politici își asuma responsabilitatea guvernării, pe cine se amendeze politic în caz de eșec ori pe cine să premieze în caz de succes.
Socialiștii au mers însă pe calea mușamalizării unei cutume parlamentare demult constituite. Dar, vedeți, cutuma le stă de-a curmezișul. Măcar de ochii lumii ar vrea să arate că le este greață de îmbrățișarea cu Șor. Și-ar dori să evite împreunarea fățișă cu partidul acestuia, să-i ascundă astfel originile, implicările criminale, și să guverneze ghidați de interesele pecuniare ale unei majorități de conjunctură hoțească. Declarația socialiștilor pe marginea listei cu semnături nu este altceva decât arătarea unei majorități dispuse se voteze un cabinet de miniștri, după cum a observat constituționalistul Nicolae Osmochescu, nu să guverneze în interesul cetățenilor. Ea nu înseamnă formalizarea unei majorități, ci o nouă încercare a socialiștilor de a trage pe sfoară o țară treagă.
Și, la urma urmei, de ce le-ar fi greață socialiștilor de formalizarea condorm Regulamentului a concubinajului cu grupările lui Șor și Plahotniuc din Parlament, dacă oricum au cam aceeași origine toate, emană aceleași miasme specifice organismelor în descompunere de corupție, sunt împreună o apă și-un pământ.
Valeriu Saharneanu
12 februarie 2021
Leave a Comment
(0 Comments)