Forța Presei Independente. Tudor Iașcenco: Afaceri de milioane, secretizate de conducerea raionului Rezina
20 Octombrie 2017, 16:44
Zeci de milioane de lei din bugetul local și național au fost investiți, în ultimii cinci ani, în construcţia şi reparaţia mai multor școli, grădinițe, apeducte și sisteme de canalizare din raionul Rezina. Multe din aceste lucrări s-au făcut în condiții de netransparență, cu firme selectate în mod discreționar, iar în unele cazuri lucrările nu au mai fost finalizate.
În imagine: Ferestrele, uşile şi acoperişul Şcolii primare-grădiniţă din Tarasova au fost schimbate în anul 2011, în baza unui proiect în valoare de 480.708 lei, finanţat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.
Proiecte-fantomă, finanţate de Guvern şi Consiliul Raional
Trei școli din Rezina au beneficiat în anul trecut de finanțare în sumă de 1,32 mln lei în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării, susținut de Guvern. Banii urmau să fie folosiți pentru schimbarea uşilor şi ferestrelor, pervazurilor şi glafurilor la Şcoala-grădiniţă Tarasova (510.600 lei), Gimnaziul Lalova (349.200 lei) şi la Şcoala sportivă pentru copii din or. Rezina (457.900 lei).
La trei luni după publicarea Hotărârii de Guvern şi Consiliul Raional Rezina le alocă celor trei școli, pentru aceleaşi scopuri, peste o jumătate de milion de lei. Astfel, Şcolii primare-grădiniță Tarasova i-au revenit 184.209 lei, Gimnaziului Lalova – 248.482 lei, iar Şcolii sportive pentru copii din Rezina – 125.343 lei.
După şedinţa Consiliului l-am întrebat pe consilierul raional Victor Lupaşcu, membru al Comisiei consultative buget şi finanţe a Consiliului Raional, în baza căror acte, demersuri a fost adoptată decizia nominalizată mai sus.
„N-au fost nici demersuri, nici pro-iecte, nici devize de cheltuieli. De fiecare dată administraţia raionului asigură consilierii că toate documentele necesare sunt şi aceştea votează proiectele aproape fără discuţii”, mi-a răspuns consilierul.
Nu este clar pentru ce au fost alocați banii, deoarece toate școlile care au primit finanțare au schimbat geamurile și ușile cu câțiva ani înainte, din alte surse. La Primăria comunei Solonceni, din care face parte şi satul Tarasova, ne-au confirmat că ferestrele, uşile şi acoperişul şcolii din Tarasova au fost schimbate în anul 2011, în baza unui proiect în valoare de 480.708 lei, finanţat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.
Fostul director al Gimnaziului Lalova, Ion Griţco, la fel, ne-a declarat că n-a solicitat de la Consiliul Raional Rezina bani pentru lucrări de reparaţie a instituţiei pentru că acoperişul, uşile şi ferestrele au fost schimbate încă în anii 2014-2015, cheltuielile fiind acoperite din bugetul raionului.
Într-un răspuns oficial semnat de Ion Grițco se arată că: ”Firmele care au efectuat aceste lucrări au fost selectate de Consiliul Raional Rezina. Lucrări similare au fost făcute la Liceul Teoretic ”Alexandru cel Bun” din Rezina și Liceul Teoretic ”Ioan Sârbu” din satul Ignăței”.
Aceeaşi situaţie am constatat-o şi la Şcoala sportivă pentru copii din Rezina, blocul căreia, la fel, a fost reparat acum câţiva ani.
Solicitată să clarifice lucrurile, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, ne-a informat că în baza actelor prezentate despre lucrările efectuate la cele trei instituţii, Ministerul Finanţelor le-a finanţat prin transferuri cu destinaţie specială. Dar deoarece banii au fost transferaţi la finele anului, „resursele au fost incluse în soldul de mijloace constituit în urma executării bugetului raional pentru 2016, iar prin Decizia nr. 1/2 din 25 ianuarie 2017 au fost alocate conform destinaţiei”. Președinta nu a concretizat cine anume şi când a schimbat ferestrele și uşile şi ce resurse au fost cheltuite efectiv în aceste scopuri.
La solicitarea de a ne fi prezentate procesele-verbale ale licitaţiilor de selectare a antreprenorilor pentru cele trei proiecte, Eleonora Graur ne-a răspuns: „Nu le putem prezenta din motivul că ele (licitaţiile, n.a.) nu sunt efectuate de către Consiliul Raional, ci de instituţiile de învăţământ, care au statut de persoană juridică şi sunt nemijlocit responsabile de corectitudinea efectuării lor”.
Solicitat de ziarul CUVÂNTUL, vice-prim-ministrul Gheorghe Balan susţine că „responsabilitatea pentru gestionarea mij-loacelor financiare alocate de către Guvern, respectiv organizarea licitaţiilor de selectare a agenţilor economici în vederea efectuării lucrărilor prevăzute în proiecte, precum şi asigurarea caracterului transparent al întregului proces ţine de responsabilitatea Consiliului Raional Rezina”.
Şi Maria Carauş, viceministră a Finanţelor (recent demisă), ne-a confirmat că mijloacele financiare în sumă totală de 1,32 mln lei, alocate prin Programul activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2016, trebuiau „îndreptate exclusiv la achitarea scopurilor propuse”. Potrivit ei, administraţia raionului Rezina a fost atenționată despre acest lucru, solicitându-i-se să prezinte ministerului copiile contractului/contractelor de achiziţii publice, a dării de seamă, devizului de cheltuieli şi actului de recepţie a lucrărilor.
Aceleaşi documente le-am solicitat şi noi atât de la Consiliul Raional, cât şi de la prim-viceministrul Gheorghe Balan, dar și de la Ministerul Finanţelor. Niciuna dintre cele trei instituții nu a acceptat să ni le ofere.
În schimb, directoarea şcolili din Tarasova, Angela Calin şi fostul director de la școala din Lalova, Ion Griţco, ne-au declarat că în anii 2016-2017 nu au solicitat de la nimeni mijloace financiare pentru schimbarea ferestrelor, uşilor, pervazurilor şi glafurilor. Ei susțin că instituţiile respective nu au primit resurse şi că în școli nu au fost efectuate lucrări de reparație pentru care Consiliul Raional ar fi alocat peste 1,3 mln lei.
Solicitat să comenteze practica CR Rezina privind alocarea investiţiilor capitale în lipsa proiectelor tehnice, devizelor de cheltuieli şi actelor de expertiză a proiectelor, expertul în finanțe publice, ex-ministrul Finanțelor al R.Moldova, dl Veaceslav Negruță a remarcat:
– Toate proiectele de decizii puse în discuții pentru examinare și aprobare, care țin de alocarea de finanțe publice, trebuie să conțină informație relevantă, calcule, note explicative, alte documente care să confirme acuratețea calculelor efectuate. Începând cu ianuarie 2016 toate bugetele, inclusiv cele locale urmează a fi elaborate, executate și raportate în bază de programe. De unde să fie clar evidențiate: obiectivul țintit, resursele necesare, … și indicatori care să monitorizeze și să cuantifice eficiența și eficacitatea cheltuirii banilor publici.
Fiecare program de cheltuială presupune prezentarea publică a informației disponibile în detalii la momentul discutării și aprobării deciziilor de buget.
Da, toată informația disponibilă trebuie făcută publică pentru o informare corectă și adecvată a tuturor participanților la procesul de bugetare.
Trezește multe semne de întrebare și proiectul de renovare a sistemului de iluminare de la Liceul Teoretic „Ioan Sârbu” din Ignăței. Prin Decizia CR nr.1/4 din 26 februarie 2015, instituției i-au fost repartizaţi 472.000 lei pentru reparația sistemului de iluminare. În anul următor, pentru lucrări similare, acestei instituţii i se alocă încă 160.000 lei. Solicitată să comenteze această situație, directoarea liceului, Galina Platon, ne-a declarat că prima sumă nu a ajuns la liceu. “Ni s-a spus că rezultatele licitației au fost anulate”, ne-a răspuns directoarea, concretizând că lucrările respective au fost efectuate în 2016, cheltuindu-se cei 160.000 lei, în baza unui contract cu ÎM ”Servicii Comunal-Locative” din Rezina.
La fel s-a întâmplat și cu cei 581.000 lei, alocați liceului în anul 2016 cu titlu de contribuție la proiectul de grant de eficientizare energetică a clădirii. ”Ni s-a spus că Guvernul n-a permis achizițiile publice, banii n-au fost valorificați și au fost luați de Consiliul Raional Rezina”, scrie Galina Platon.
Am intervenit către preşedinta raionului, E.Graur, cu cererea să ne informeze cum au fost utilizate sumele alocate prin deciziile Consiliului Raional din soldurile disponibile formate în anii 2014, 2015 şi 2016. Într-un răspuns oficial, președinta raionului ne-a scris: “Toate sumele au fost transferate în întregime beneficiarilor și folosite integral conform destinației menționate în decizii”.
Firme preferate şi tranzacţii suspecte
Proiectele de renovare a instituțiilor de învățământ nu sunt singurele care trezesc multe semne de întrebare. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, în perioada 2014-2016, Consiliul Raional Rezina a gestionat 15 contracte de investiții capitale în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor. Costul total al acestor proiecte se ridică la peste 37 mln de lei. Circa 38% din această sumă a ajuns în conturile firmelor “Litarcom” SRL şi “Capillati” SRL, care, alături de “Ave Borş” SRL, îl au în calitate de proprietar sau administrator pe Liviu Jitari. În afară de contractele încheiate direct cu Consiliul Raional, în ultimii 5 ani, aceste firme au câştigat dreptul de a gestiona alte 10 dintre cele mai mari proiecte implementate în localităţile raionului Rezina. Este vorba de apeductele din localităţile Sârcova (3,24 mln lei), Saharna Nouă (circa 5 mln lei), Mincenii-de-Jos (circa 4 mln lei), Lalova (circa 16 mln lei), staţia de epurare din or. Rezina (circa 13 mln lei), grădiniţa de copii din Ignăţei (1,25 mln lei), tabăra de odihnă pentru copii „Nistru” din Saharna (2,96 mln lei) etc.
Pentru majoritatea tranzacţiilor cu firmele “Litarcom” SRL, “Capillati” SRL şi “Ave Borş” SRL sunt specifice câteva aspecte: secretizarea din ambele părţi a oricăror informaţii despre încheierea şi realizarea contractelor (excepţie fac primăriile Sârcova şi Saharna Nouă) şi încălcarea condiţiilor contractuale.
În aprilie 2015, după o licitaţie la care au participat trei firme, inclusiv “Litarcom” SRL şi “Capillati” SRL, Consiliul Raional Rezina încheie un contract în valoare de 642.707 lei cu SRL “Capillati”, pentru ”amenajarea scuarului din strada 27 August, 1”. Ziarul CUVÂNTUL a arătat anterior că, în realitate, cu aceşti bani, sub peretele clădirii Primăriei Rezina, a fost construit un havuz, lucrările fiind făcute la prețuri exagerate. https://anticoruptie.md/ro/investigatii/achizitii-publice/firme-si-afaceri-secrete-la-rezina
Specialişti de la SRL “OPAL-Succes”, o întreprindere din Chişinău, specializată în construcţia de piscine, havuzuri, băi etc., solicitaţi să estimeze preţul havuzului din Rezina, ne-au răspuns că tot echipamentul acestuia ar putea fi procurat cu maximum 4.300 de euro, iar lucrările de construcţie a cadei ar costa circa 3.000 de euro. Acest lucru înseamnă că „opera” de la Rezina ar valora cel mult 160.000 lei şi nu 642.707 lei, cât au plătit autoritățile raionale.
Andrian Furdui, care la acel moment exercita funcţia de arhitect al orașului Rezina, a afirmat că nu cunoaşte nimic despre acest obiect pentru că nu a fost coordonat şi nici aprobat de administraţia oraşului. Peste câteva luni de la finisarea lucrărilor, administraţia raionului „s-a spălat” de havuz, transferându-l la balanţa primăriei.
Un alt proiect cu probleme este cel din satul Sârcova, pentru care a fost alocat un grant de 3,242 mln lei din Fondul Ecologic Naţional. Banii urmau să fie utilizați pentru construcţia a 6,5 km de apeduct, 2 km de reţea de canalizare şi a unei staţii de epurare. La licitaţia de selectare a antreprenorului, desfăşurată la 8 mai 2013, s-au înscris cinci agenţi economici. Iniţial grupul de lucru a selectat şi a încheiat un contract de antrepriză cu SRL “Capital”, care se oferea să realizeze proiectul contra 3.427 mln de lei în trei luni calendaristice. Un alt participant la licitaţie, SRL “Litarcom”, care se angaja să efectueze aceleaşi lucrări la un preţ cu 5.000 lei mai mic, dar în decurs de 12 luni, a contestat decizia grupului de lucru pe motiv că a fost anunţat despre rezultatele tenderului cu 10 zile mai târziu decât prevede Legea privind achiziţiile publice.
Tenderul a fost repetat pe data de 13 iunie 2013, câștigătoare fiind desemnată “Litarcom” SRL. Potrivit contractului de antrepriză, lucrările trebuiau încheiate până la 14 iunie 2014, dar la trei ani distanță, obiectul încă nu este dat în exploatare.
„Toată suma a fost transferată, dar firma mai are de făcut lucrări în valoare de 18 mii lei. La toate intervenţiile noastre Liviu Jitari promite să încheie lucrările, dar mai departe de promisiuni nu se merge”, spune Nadejda Cioban, primara satului Sârcova.
Un alt „monument” al afacerilor SRL “Litarcom” cu autorităţile din Rezina este staţia orăşenească de epurare. Pentru construcția acesteia au fost elaborate câteva proiecte, pentru care s-au cheltuit sute de mii de lei. Realizarea ultimului dintre acestea a fost încredinţată, la începutul anului 2014, firmei “Litarcom”. În aprilie al aceluiași an, Fondul Ecologic Naţional a alocat pentru acest proiect 10 mln de lei, cu alţi 1,87 mln de lei contribuind Consiliul Raional Rezina. Deşi toți banii au fost cheltuiți, iar autoritățile au promis anterior că staţia va fi dată în exploatare în toamna lui 2015, aceasta încă nu funcționează.
„În proiectul deja modificat lipsea a doua linie de alimentare cu energie electrică, fără de care un asemenea obiect nu poate să funcţioneze normal; mai trebuie instalate două deznisipătoare şi utilaj pentru dezactivarea grăsimilor şi evacuarea deşeurilor menajere, schimbat o parte din utilaj”, afirmă Grigore Carpov, inspector-şef interimar al Inspecţiei Ecologice Rezina, precizând că la moment iarăşi se lucrează la modificarea proiectului.
Am încercat în repetate rânduri să luăm legătura cu Liviu Jitari, ca să aflăm şi explicația dumnealui vizavi de aceste probleme. Dar scrisorile trimise pe adresele oficiale ale firmelor se întorc înapoi cu inscripţia “Adresatul lipseşte” sau rămân fără răspuns.
O altă firmă – același mister
Şi mai misterioasă este afacerea Consiliului Raional Rezina cu IM “ALTCOM IMPEX” SRL, încheiată la 15 septembrie 2014 printr-un contract de achiziţie în valoare de 18 mln 80 mii 731 lei. Potrivit deciziei Consiliului din data de 24 aprilie 2014, pentru lucrări de eficientizare energetică a instituțiilor publice din subordinea administrației raionului (spitalul raional, școli, grădinițe, case de cultură), din cei 27,7 mln de lei din fondul disponibil au fost alocaţi în total 3,027 mln de lei. În anul următor, în acest scop, oficial, Consiliul Raional Rezina n-a suportat niciun fel de cheltuieli. Dar potrivit unor documente, deja în mai 2015 Consiliul Rezina a achitat IM “ALTCOM IMPEX” SRL 13,67 mln de lei, motivarea plății fiind foarte originală: ”pentru lucrări executate conform Procesului verbal” (!?).
Deoarece în informaţiile oficiale despre proiectele implementate în raion în domeniul eficientizării energiei termice nu figurează antreprenorul IM “ALTCOM IMPEX” SRL, ne-am adresat după comentarii la Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport Rezina şi Administraţia raionului Rezina.
Am solicitat direcției informații despre denumirea întreprinderilor care au participat în anii 2014-2016 la lucrările de eficientizare a energiei termice în instituţiile de educaţie din raion, instituțiile care au organizat licitaţiile respective, sumele valorificate şi sursele de acoperire a cheltuielilor. Lilia Lazari, şefa direcției, ne-a informat că lucrări de eficientizare a energiei termice au fost efectuate la Gimnaziul Solonceni, Gimnaziul Echimăuţi, LT “Ioan Sarbu” din Ignăţei, iar antreprenorii au fost selectaţi prin licitaţii organizate de către administraţiile acestor instituţii, sursele financiare fiind alocate din componenta raională destinată instituţiilor de învăţământ. Șefa de la Învăţământ a refuzat să ofere detalii despre firmele câștigătoare sau sumele alocate pentru lucrări.
Și preşedinta raionului, Eleonora Graur a refuzat să ne ofere detalii despre tranzacţiile de milioane cu IM “ALTCOM IMPEX” SRL şi firmele lui Liviu Jutari. Dumneaei a refuzat să ofere orice informaţii la acest subiect, referindu-se la Legea cu privire la secretul comercial şi Legea privind achizițiile publice, notând: “Consiliul Raional este obligat să ia în consideraţie dreptul operatorului economic la protecţia proprietăţii intelectuale şi a secretului comercial”.
„Potrivit Legii, prin divulgarea secretului comercial se înţeleg acţiunile intenţionate sau din imprudenţă ale funcţionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrătorilor agentului economic, precum şi ale altor persoane care dispun de informaţii ce constituie secret comercial care le-au fost încredinţate sau le-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvăluirea prematură, folosirea şi răspândirea necontrolată a acestora. Cu toate acestea, invocarea atât de catre operatorii economici, cât și de către autoritățile publice a confidențialității în cadrul procedurilor de achiziții publice nu este justificată. În acest context, președintele raionului nu avea nici un temei legal pentru îngrădirea accesului la informațiile de interes public din moment ce procedurile de achiziții publice au avut deja loc”, spune experta Stela Pavlov.
Tudor Iaşcenco
Leave a Comment
(0 Comments)