Filosoful Mihai Șora, discurs la înmânarea Premiului Cetățeanului European

 

Filosoful român Mihai Şora în vârstă de 101 de ani a primit marți, 9 octombrie, în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, Premiul Cetăţeanului European 2018.  

Mihai Șora a fost nominalizat pentru „modul în care dă ființă prin activitățile sale civice valorilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Cu acest prilej, filosoful român a rostit un adevărat laudatio la adresa  Europei, a culturii europene. Și trebuie să spun că, alături de un premiat din Grecia, care a vorbit în numele zecilor de nominalizați, de pe întreg cuprinsul Uniunii, doar filosofului român i-a mai fost îngăduit să țină un discurs în cadrul ceremoniei. Un discurs pregătit în limba franceză și rostit, în numele filosofului, de soția acestuia. Mihai Șora a fost însă, de față, la întreaga ceremonie și a mulțumit pentru premiu, de asemenea, în limba franceză.

Am văzut Europa destrămată, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau încovoiată. Am văzut Europa începând să danseze pe o muzică stranie: dictatori fanatici şi populişti bolnavi – dar am ştiut mereu, cu un fel de încredere serenă, de nezdruncinat, că partea generoasă şi genială a Europei va avea dreptate în faţă părţii animalice şi feroce. Am știut că Europa inteligentă – cea care din timpuri străvechi, din timpul bătrânului Socrate, caută de ce -ul lucrurilor. Am știut că această Europă va găsi mereu mijloacele de a merge în căutarea  răspunsurilor.

Au fost timpuri, în România, în anii cei mai sumbri ai dictaturii, când mulţi intelectuali erau scoşi din cetate, trăiau în izolare, erau aruncaţi în închisori. Ce ne-a salvat atunci, în acele timpuri sumbre, nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci exact spiritul european – Iliada şi Odiseea, Don Quixote, În căutarea Timpului Pierdut, Muntele vrăjit, Hamlet şi Divina Comedie, Călătoriile lui Gulliver, Un anotimp în Infern, Conştiinţa lui Zenon, Memoriile lui Hadrian, Faust, Război şi pace.

Toată seva arzătoare a acestor cărţi, ca şi a altora, suflul fortifiant al Europei au putut să pătrundă, în pofida dictaturii şi a cenzurii, a fricii, foamei şi a frigului – între coperțile unei colecţii cu un nume din trei litere – BPT – Biblioteca pentru Toţi

Acest ceva – de negândit şi condamnabil într-o dictatură –  era spiritul Europei. De acest lucru sunt atât de mândru, căci a permis atât de bine românilor să rămână, în acele timpuri de disoluţie morală şi intelectuală, fiinţe întregi şi profund europene”.

Sursa: rfi.ro

Lasă un răspuns