Valeriu Saharneanu

Când ai dubii, spune adevărul. (Mark Twain)

Home » Exmatricularea, ca primă măsura radicală de extirpare a corupției între magistrați

Exmatricularea, ca primă măsura radicală de extirpare a corupției între magistrați

Universitatea București a decis să exmatriculeze 45 de studenți ai Facultății de Drept. O anchetă internă a dovedit că studenții au conlucrat în vederea fraudării mai multor examene din sesiunea de iarnă 2021 a anului I. Așa ceva se întâmplă pentru prima oară în istoria acestei prestigioase instituții, fiind totodată și un record în ceea ce privește numărul de persoane exmatriculate laolaltă.

Ce s-a întâmplat, de fapt, ne spune chiar un Comunicat al Facultății cu pricina: „Studenții pentru care s-a propus exmatricularea au conlucrat pe grupuri de comunicare Whatsapp, în paralel cu desfășurarea examenelor online supravegheate audio/video de profesorii titulari. Scopul conlucrării a fost identificarea răspunsurilor și rezolvarea împreună a subiectelor de la unele dintre examenele scrise susținute online în luna februarie 2021″.

Cazul a ajuns în atenția opiniei publice largi din inițiativa conducerii Facultății de Drept și a Universității București. Decanul și Consiliul Facultății de Drept sunt entitățile care au examinat și au propus exmatricularea celor 45 de studenți de la anul I. Argumentele sunt formulate în comunicatul emis în legătură cu înfăptuirea acestui act excepțional. Dată fiind încărcătura  acestui text pentru societatea care se bazează pe valorile statului de drept, publicăm aici comunicatul în întregime:

„Facultatea de Drept a Universității din București transmite opiniei publice că decizia de a propune exmatricularea a 45 de studenți a fost una extrem de grea prin implicațiile sale atât asupra studenților pentru care s-a propus exmatricularea și a familiilor acestora, cât și asupra întregului corp profesoral și a tuturor celorlalți studenți ai facultății noastre.

Prin dimensiunea sa, aceasta este o decizie unică în istoria Facultății de Drept a Universității din București. Totodată, unicitatea acestei decizii exprimă și importanța sa prezentă și viitoare pentru Facultatea de Drept, pentru Universitatea din București, pentru întregul sistem de învățământ juridic superior, dar și pentru societatea românească în ansamblul său.

Prin această decizie, conducerea Facultății de Drept își asumă o alegere foarte clară între just și injust, între fapte dovedite și declarații fără acoperire, între adevăr și minciună. Această decizie este o expresie a curajului de a spune NU fraudei la examen. Reprezintă o decizie grea, dar justă, o decizie bazată pe dovezi incontestabile. De asemenea, este decizie care exprimă fără niciun dubiu faptul că Facultatea de Drept, facultate etalon a învățământului juridic superior din România, nu tolerează frauda în rândul studenților care au început un drum lung și greu pentru a desăvârși o carieră de jurist.

În fața fraudei evidente, incontestabile, a închide ochii înseamnă să distrugi spiritul dreptății care ar trebui să caracterizeze atât mediul academic, cât și întreaga comunitate a juriștilor.

Într-un mediu social sănătos din punct de vedere moral, cum ne dorim să fie comunitatea academică a Facultății de Drept din București, atașamentul pentru respectarea regulilor trebuie să învingă tentația de a le încălca prin facilități tehnice. Pentru a putea contribui la înfăptuirea dreptății în societate, juriștii trebuie să se formeze pe căile dreptății, iar sancțiunea legii trebuie să fie dusă la bun sfârșit, altfel legea rămâne literă goală și o simplă unealtă a celor care disprețuiesc dreptatea.

Facultatea de Drept își reafirmă angajamentul ferm pentru salvgardarea unor valori fundamentale precum corectitudinea, rigoarea și echitatea în recunoașterea meritului academic. Respectarea consecventă a acestor valori, esențială pentru funcționarea justă a oricăror mecanisme sociale și pentru promovarea competenței în orice domeniu profesional, este cu atât mai importantă în procesele de evaluare a performanței universitare și de formare a viitorilor făuritori ai justiției și profesioniști ai dreptului. Facultatea de Drept a Universității din București își manifestă încrederea că societatea românească, mediul academic, studenții facultății și mediul juridic susțin aceleași valori și principii și vor colabora pentru întărirea unei societăți deschise și democratice.

Justiția se învață din școală. Dacă școala de drept însăși nu este fermă cu privire la valorile dreptății și echității, justiția nu se poate înfăptui în societate.”

Nu știu dacă ecoul acestui caz va ajunge și la Chișinău. Suntem însă aproape siguri că aceleași fenomene sunt caracteristice și pentru școala superioară de dincoace de Prut. Ar fi bine ca Facultățile de Drept, și nu numai, din Republica Moldova să intre în aceasta problemă pe unda preocupărilor celor care formează specialiștii de mâine de la București. Pentru că în Republica Moldova procesul de „formare a viitorilor făuritori ai justiției” pare a fi în totală disonanță cu practica de zi cu zi a „profesioniștilor dreptului”. Rezultatul acestei rupturi se proiectează direct pe calitatea vieții cetățeanului, care este una deplorabilă, iar practica juridică este percepută de cetățean și apreciată internațional drept un principal bastion al corupției sistemice, sursa sărăciei și primă cauză a subdezvoltării statului.

…De pe la mijlocul anilor 1990, numărul tinerilor absolvenți ai învățământului preuniversitar care în Republica Moldova au asaltat, la modul direct, Facultățile de Drept, a fost de zeci de ori mai mare decât locurile pe care le punea la dispoziția Școala Superioară. Sute dintre ei au avut șansa în acești ani să studieze și apoi să îmbrățișeze una din profesiile acestui important și bine plătit domeniu. La vederea acelor torente de tineri și tinere avântați cu sutele să se pună în slujba Temidei, să devină cavalerii neînfricați și mai cu seamă, incoruptibili, ai ordinului Scutului și Spadei, încrederea că Republica Moldova va deveni în curând un tărâm al Libertății, Dreptății, Ordinii și Echității era de nezdruncinat. Ce este mai nobil ca intenția unor tineri de a studia pentru a face dreptate.

Cei șapte ani de acasă de bază, plus zece ani de studii liceale, plus cinci ani de temeinice studii universitare, plus alți doi ani de studii postuniversitare și academice din care ies, prin care trec și în care se formează ca profesioniști sunt perioade certe ale unei cariere de judecător, anchetator, procuror sau avocat. Nu se poate ca în noianul acelor ani petrecuți printre manuale, antrenați în seminare și examene și absorbind prelegerile marilor notorietăți ale profesiei să nu fi auzit ei de o așa noțiune, precum integritatea profesională. În Republica Moldova, judecând după ceea ce a ajuns ea să fie – un stat capturat de mafia corupției –  scăparea este ca și evidentă. Se vede bine acum că unii tineri, ori o majoritate a lor, dacă judecăm după consecințe, au râvnit la studii nu să facă dreptate, ci să se îmbogățească, să-și aranjeze comod viața personală, să adune bani și din salarii grase date de la stat, dar și din mită, scheme de corupție, participații cu folosirea abuzivă a legii la scheme de spălare a banilor murdari. Dacă ar fi să se facă vreodată un dosar al acțiunilor criminale ale servitorilor Justiției moldovenești, s-ar putea ca el să arate cel mai voluminos, cu siguranță cel mai strașnic și neîndoielnic cel mai păgubos din istoria extrem de scurtă a acestui stat, dacă nu chiar în cea foarte lungă a Europei. Asta este realitatea în Republica Moldova: tartorul corupției se ține pe trupul hidos al sistemului judecătoresc moldovenesc. Țara asta na-re viitor.

În România, lucrurile s-au îndreptat mult. Mai cu seamă, după asocierea la NATO și Uniunea Europeană. Justiția a ieșit de sub controlul de altă dată al politicului și în prezent este cu adevărat în serviciul întregii societăți. Iar în cazul excepțional al exmatriculării celor 45 de studenți pentru fraudă la examen vedem prezentă dovada că grija școlii pentru integritatea viitorilor „profesioniști ai dreptului”  nu este frază goală. Fapt care întărește convingerea că Țara asta are viitor. Și nu oriunde și oricum, ci în rândul statelor cu sisteme de drept integre, durabile și civilizate.

Valeriu Saharneanu

3 martie 2021

Name of author

Name: Valeriu Saharneanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.