„Europa, ca idee, e in pericol”. Apelul celor 30 dintre cei mai cunoscuți intelectuali ai lumii

 

Din toate părțile vin critici, insulte si dezertări de la cauză.

„Gata, ajunge cu „să construim Europa”!, se striga. Sa ne reconectăm, în schimb, cu „sufletul nostru național”. Sa redescoperim „identitatea noastră pierdută„! Aceasta e agenda forțelor populiste care pun stăpânire pe întreg continentul. Ce dacă asemenea noțiuni abstracte ca „suflet” și „identitate” de multe ori există doar in imaginația demagogilor!

Europa e atacată de falși profeți îmbătați de ranchiuna, în delir în fața posibilității de a acapara lumina reflectoarelor. A fost abandonata de cei doi mari aliați care, in secolul trecut, au salvat-o de la sinucidere; unul dintre ei e de cealaltă parte a Canalului (Manecii – n.red.), iar celălalt e dincolo de Atlantic. Continentul e vulnerabil la propaganda deșănțată a ocupantului de la Kremlin. Ideea de Europa se destramă sub ochii noștri.

Acesta este climatul toxic in care se vor desfășura alegerile europarlamentare din luna mai. Asta, dacă nu cumva ceva se va schimba! Dacă nu cumva ceva va veni să întoarcă valul! Dacă nu se va ridica un nou spirit revoluționar, aceste alegeri promit să fie cele mai catastrofale din câte am văzut. Ele le vor da câștig de cauză sabotorilor. Iar pentru cei care încă mai cred în moștenirea lui Erasmus, Dante, Goethe si Comenius, va mai fi doar înfrângere umilitoare. O politică ce disprețuiește inteligența și cultura va triumfa astfel. Va urma o explozie de xenofobie și antisemitism. Dezastrul se va abate asupra noastră a tuturor.

Noi, semnatarii acestei scrisori, suntem printre cei care refuza sa abandoneze lupta in fața catastrofei care se anunță.

Ne numărăm printre patrioții europeni – un grup mai numeros decât se crede, dar adesea prea tăcut și resemnat – care înțeleg care e miza aici. După trei sferturi de secol de la înfrângerea fascismului si după 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului se duce o noua luptă pentru civilizație.

Credința noastră sta în măreața idee pe care am moștenit-o si despre care credem ca a fost forța care a ajutat popoarele Europei să privească dincolo de ele însele și trecutul lor zbuciumat. Credem că această idee e încă destul de puternică pentru a îndepărta noile semne de totalitarism care scot la iveală urâțeniile epocilor întunecate. Miza aceasta nu ne lasă să abandonăm lupta.

De aici, invitația de a vă alătura noului val.

De aici, acest apel la acțiune in ajunul unor alegeri pe care refuzam sa le lăsăm pe mana groparilor Europei.

De aici acest indemn de a mai duce o data torța unei Europe care, in ciuda greșelilor ei, a delăsării si a ocazionalelor acte de lașitate, rămâne un far călăuzitor pentru fiecare bărbat liber si femeie libera de pe planeta.

Generația noastră a înțeles ceva greșit. Ca si adepții lui Garibaldi in secolul al XIX-lea, care repetau, ca pe o mantră, „Italia se va crea singura”, am crezut că acest continent se va uni singur, fără sa fie nevoie sa luptam pentru asta sau sa muncim pentru asta. Era ‘direcția in care se îndreaptă istoria’, ne-am spus.

Acum trebuie sa ne lepădăm de acea convingere. Nu avem de ales. Acum trebuie sa luptam pentru ideea de Europa sau o vom vedea pierind sub valuri de populism.

Împotriva atacurilor naționaliste si identitare, trebuie sa redescoperim spiritul activismului sau sa acceptam ca resentimentele si ura ne vor înconjura si ne vor înghiți. Avem nevoie urgent să tragem un semnal de alarmă împotriva acestor incendiatori ai sufletului si spiritului care de la Paris la Roma, trecând prin Barcelona, Budapesta, Dresden, Viena si Varșovia, vor să ne distrugă libertățile.

In acesta înfrângere ciudată a Europei care se țese la orizont, în această nouă criză a conștiinței europene care promite să rupă tot ce a făcut ca societățile noastre să fie mărețe, onorabile și prospere, stă o provocare mai mare decât cea din anii 1930. E o provocare la democrație liberală, cu valorile ei”.

  • Copyright: Libération/Bernard-Henri Lévy. Milan Kundera, Salman Rushdie, Elfriede Jelinek and Orhan Pamuk are novelists. Bernard-Henri Lévy is a philosopher

Other signatories: Vassilis Alexakis (Athens), Svetlana Alexievich (Minsk), Anne Applebaum (Warsaw), Jens Christian Grøndahl (Copenhagen), David Grossman (Jerusalem), Ágnes Heller (Budapest), Ismaïl Kadaré (Tirana), György Konrád (Debrecen), António Lobo Antunes (Lisbon), Claudio Magris (Trieste), Ian McEwan (London), Adam Michnik (Warsaw), Herta Müller (Berlin), Ludmila Oulitskaïa (Moscow), Rob Riemen (Amsterdam), Fernando Savater (San Sebastián), Roberto Saviano (Naples), Eugenio Scalfari (Rome), Simon Schama (London), Peter Schneider (Berlin), Abdulah Sidran (Sarajevo), Leïla Slimani (Paris), Colm Tóibín (Dublin), Mario Vargas Llosa (Madrid), Adam Zagajewski (Cracow)

Sursa: www.hotnews.ro

Lasă un răspuns