Esențial: 1. A fost instituită Europa Apărării; 2. Ce mai înseamnă astăzi, pentru un stat, să se declare neutru?
- Europa Apărării: 23 de tari europene lansează o „cooperare întărită” in sectorul militar
23 de tari din Uniunea Europeana si-au anunțat luni (13 noiembrie 2017) intenția de a se angaja într-o „cooperare” militara întărită, in dezvoltarea de armament si in operațiuni externe, cu ambiția afișată de a relansa „Europa Apărării”, scrie AFP. Romania se afla printre tarile semnatare.
„Traim un moment istoric pentru apărarea europeana”, a comentat șefa diplomației europene, Federica Mogherini, dupa ce miniștrii celor 23 de state membre din UE au semnat documentul in care sunt listate 20 de „angajamente” care pun bazele „cooperării structurate permanente” (PESCO).
Dupa esecul crearii unei Comunitati europene a Apararii (CED) in urma cu 60 de ani, europenii nu au mai reusit niciun avans in acest domeniu, tarile membre pastrand cu gelozie in maini ceea ce considerau ca tine strict de suveranitatea nationala.
Dar succesiunea de crize după 2014 (anexarea Crimeii de către Rusia, conflictul din estul Ucrainei, valurile de refugiați), urmata de votul pentru Brexit si ajungerea la putere in SUA a lui Donald Trump au schimbat datele jocului.
PESCO
Aceasta inițiativa este un „răspuns la dezvoltările atentatelor” din toamna lui 2015, dar si a crizei din Crimeea, a subliniat seful diplomației franceze Jean-Yves Le Drian, cand a ajuns la Bruxelles pentru o reuniune cu omologii săi și miniștrii Apărării din UE.
„Este important pentru noi, in special după alegerea președintelui american (Donald Trump), sa ne putem organiza independent, in calitate de europeni. Este o inițiativa complementara NATO, dar vedem ca nu va rezolva nimeni in locul nostru problemele de securitate pe care Europa le are in vecinătatea sa. Trebuie sa o facem noi înșine”, a spus si ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen.
Teoretic, aceasta cooperare întărită s-ar putea concretiza într-un cartier general operațional pentru unitățile de lupta ale UE sau într-o platforma logistica a operațiunilor.
Intr-o prima etapa, ar urma sa ia forma proiectelor de dezvoltare de material militar (tancuri, drone, sateliți sau avioane militare de transport) sau a unui spital european de campanie.
Peste 50 de proiecte au fost depuse, a spus Mogherini, care spera ca PESCO va permite economii de anvergura pentru o apărare europeana prea „fragmentata” in raport cu concurenta americana.
Pentru majoritatea diplomaților si experților, viziunea franceza asupra PESCO, exigenta deoarece ar putea presupune participarea la misiuni potential periculoase, a fost depasita de viziunea germana, care dorea participarea unui numar cat mai mare de tari.
sursa: HotNews.ro
2. Ce mai înseamnă astăzi, pentru un stat, să se declare neutru? Iată tema unei interesante analize a ziarului Le Monde.
Este o alegere dragă Elveției. Pentru Roma antică, era o dovadă de lașitate. Machiavelli o vedea imorală. Iar problema a redevenit actuală odată cu recentele manevre militare ale NATO din Suedia. Acestea au reînviat dezbaterea privind neutralitatea. „De fapt, Suedia nu mai este neutră„, spune Tomas Ries, profesor la Colegiul Național de Apărare al Universității din Stockholm. ”Aceste manevre militare reflectă îngrijorarea tuturor țărilor nordice împotriva puterii militare rusești„.
Originile termenului sunt antice – ne uter înseamnă în latină „nici unul dintre cele două”, iar în epocă, „neutralitatea era asociată cu o atitudine de renunțare”. A fi neutru însemna să fii ipocrit – și acest lucru merita o sancțiune.
Dar, din secolele XIV-XV, ideea imparțialității și-a făcut drumul și a început să fie înscrisă în decrete și documente oficiale.
Din 1815, când Elveția a obținut acest statut special, neutralitatea marchează un salt calitativ și diplomatic
Din anii 1990, într-o lume care a devenit post-bipolară, situația tinde să se schimbe. Astăzi, experții văd două concepții de neutralitate, una strictă și legală, cealaltă mai elastică. Elveția se încadrează foarte bine în primul caz.
A doua categorie, mai elastică, include Finlanda și Suedia. De fapt, cele două țări vorbesc acum despre nealiniere militară, în special, pentru a evita ofensarea opiniei publice, încă atașată de o politică de bună vecinătate cu rușii.
Așadar este astăzi o dovadă de forță sau de slăbiciune a te declara neutru? Este o slăbiciune, atunci când vorbim despre subiecți prinși într-o zonă tampon, sau, mai rău, în situația de a se vedea înghițiți de vecini mai puternici.
Neutralitatea avea un sens într-o lume bipolară; La începutul secolului XXI, când echilibrul strategic este mai mult decât incert, a devenit evident o opțiune mai puțin atractivă și mai puțin relevantă.
Sursa: rfi.ro
Leave a Comment
(0 Comments)