Dodon vrea din nou la Putin, vrea, și vrea, și tot mai vrea. Kremlinul are putea să ne incrimineze hărțuirea președintelui rus

Se descoperă că abia venit de la Soci, unde pe 14 mai s-a întâlnit cu Putin, Dodon vrea o nouă întâlnire cu președintele rus. Consilierii din cabinetul șefului de la Kremlin au găsit în poștă o scrisoare oficială venită din partea lui Dodon în care acesta solicită o nouă întâlnire cu Putin în cadrul Forumului Economic de la Sankt-Petersburg care va avea loc începând cu 24 mai 2018.

Influentul ziar Kommersant* care face cunoscut cazul angajând surse foarte apropiate președintelui rus scrie, că președinției moldovenești i-a fost expediat prin canale diplomatice un răspuns negativ privind întrevederea cerută, considerând că o frecvență prea mare a acestora este un exces. (Citatul în original din Kommersant: „После получения ноты с этой просьбой Кремлю по дипломатическим каналам пришлось доводить до администрации президента Молдавии информацию о том, что такая частота встреч — это перебор.”)

Ziarul rus mai aduce la cunoștința noastră că Dodon și cu Putin s-au întâlnit într-o formă confidențială nu demult, la 27 aprilie, tot la Sankt-Petersburg. Acolo, Dodon se afla parcă într-o vizită la guvernatorul regiunii, iar Putin avea să participe la o reuniune a Consiliului Geografic Rusesc. Putin nu a putut scăpa de insistențele lui Dodon și i-a dat satisfacție. La întrevederea scurtă dintre cei doi Dodon, a mulțumit, desigur pentru ceva și, cum îi stă bine unui președinte de țară suverană,  l-a informat pe Putin despre pregătirile  pentru alegerile parlamentare din toamnă în Republica Moldova și despre configurația politică a guvernării de după ele, care el, Dodon, va trebui s-o împărtă cu Partidul „Democrat”.

Kommersant subliniază că insistența lui Dodon ca după întâlnirea ascunsă de presă din 27 aprilie, după cea din 14 mai de la Soci, să se vadă încă o dată cu Putin la 24 mai și reacția la ea a Kremlinului este un caz care ține de domeniul curiozităților. Kremlinul înțelege că obedientul Dodon care se ține scai de președintele rus începe să devină o durere de cap a lui Putin, chiar dacă lifta este gata să-și vândă țara și neamul pentru un pitac și de dragul unei dezmierdături pe grumaz.

Fără îndoială, capul lui Putin e mult mai sensibil și mai sănătos decât cel bătut de nevoi al acelor moldoveni, care l-au votat și, iată, își dau iarăși ghes să-l voteze pe Dodon. Din experiența lui kaghebistă, Putin știe, că cel care își trădează neamul nu va ezita, în caz că vine situația, să-și vândă pe doi bani și stăpânul.

Dar, până țarul Putin află ce făceau și cum procedau sultanii Porții Otomane cu trădătorii neamurilor lor, Rusia țarului Putin se amuză copios de comportamentul președintelui moldovean. În presa de acolo circulă deja bancuri pe seama insistențelor lui Dodon de a se întâlni cu Putin pe mică pe ceas.

Un banc zice, de exemplu:  

Aflat într-un turneu de lucru prin Rusia, Putin sosește în cortegiu oficial la sediul unei întreprinderi secrete din Siberia. Mașina lui blindată oprește la capătul covorului roșu. Gazdele așteaptă cu sufletul la gură să-l întâmpine. Putin, însă, nu se mișcă din mașină. Parcă îngrijorat, el cercetează cu privirea prin geamurile fumurii ale blindatei părculețul de brazi din preajmă. Deschizându-i portiera șeful pazei observă ezitarea lui Putin și i se adresează:

  • Vladimir Vladimirovici, am sosit, situația este sub control, puteți coborî fără frică.
  • Văd eu bine că am sosit, răspunde iritat Putin. Dar v-ați uitat atent pe sub brazii aia? Nu stă cumva ascuns sub ei nenorocitul ăla de Dodon să mă ia la rost cu mulțămirile lui?

Nu e de râs, desigur, dar e de un sarcasm nimicitor.

Bancurile despre moldovenii robi și proști, duși cu sutele de mii la muncă în Rusia fără drepturi și fără ocrotirea statului lor de origine au înlocuit pe vremuri bancurile xenofobe „tradiționale” rusești despre evrei și despre ciukci. Răbdători și muncitori, precum îi știm, moldovenii au reușit să le demonstreze „stăpânilor” ruși la care se angajau, în mare parte bogătani înstăriți din crimă și corupție, dar și unei societăți aflată în cumplită derivă morală, că bancurile despre ei nu au nicio legătură cu natura lor. Iar de când moldovenii se deșteaptă încet, dar sigur, își manifestă dorința din ce în ce mai hotărâtă să se reunifice cu restul neamului lor românesc, rușii adevărați încep să le recunoască caracterul și demnitatea, le arată stima și respectul. Așa e rusul: respectă și îi stimează pe cei care arată demnitate, demonstrează caracter. Bancurile pe seama moldovenilor au început să dispară din mediul comunicațional rusesc, atât de specific.

Frână acestei tendințe ar putea fi comportamentul ieșit din comun al lui Dodon, care, vrem, nu vrem, oficial, este președintele moldovenilor. Faptul că vrea și vrea, și tot vrea să se întâlnească cu Putin din ce în ce mai des ar putea fi motiv nu doar de bancuri ieftine și fascistoide despre moldoveni care să inunde din nou piața de persiflante a nemărginitei Rusii. Kremlinul oficial ar putea vedea în râvna obsesivă, aproape bolnavă a lui Dodon, o tentativă de hărțuire personală ori de altă natură a liderului rus.

O notă de protest oficială adresată Republicii Moldova ar fi plata cea mai mică pentru o asemenea netrebnicie pe lângă parada de buldozere ale Rosslehoznadzor-ului trecând semeț peste merele și perele moldovenești, cum procedează de obicei partenerul strategic al lui Dodon. Așa că Dodon ar trebui să-și controleze simțămintele și comportamentul când se aruncă prea pasional să-l îmbrățișeze pe Putin. Să nu uite că este, totuși, șef de stat. Și faptul că în viața personală ca și în viața politică, distanța de la iubire la ură este de un singur pas.

Valeriu Saharneanu, 16 mai 2018

 

*https://www.kommersant.ru/doc/3628136

Lasă un răspuns