Recurs la Cronica a. 2013. Concesionarea Aeroportului între ședința Parlamentului din 4 octombrie 2019 și cea de Guvern din 4 octobmrie 2013

Considerente, 7 octombrie 2013

Concesionarea Aeroportului pune la încercare Coaliția

Ziua parlamentară de joi (3 octombrie 2013), foarte lungă, cu dezbateri aprinse pe marginea situației din jurul Băncii de Economii și a Aeroportului Internațional Chișinău a avut scopul să explice lucrurile și să liniștească spiritele. Totodată ea a dat societății destulă informație pentru ca aceasta să-și formeze o opinie vizavi de corectitudinea privatizării Băncii ori a concesionării Aeroportului. Numai că această liniște de după furtună nu a durat decât doar câteva ore, pentru că chiar a doua zi, vineri, 4 octombrie, guvernul să fie convocat într-o ședință inopinată cu o ordine de zi alcătuită din mers și parcă la nimereală. Din câte s-a lămurit chiar în debutul ședinței, nevoia convocării Guvernului a fost plămădită peste noapte, imediat după ședința Parlamentului prin înțelegerea dintre două componente ale Coaliției de guvernare – PLDM și PD, iar ordinea de zi nu a fost deloc o nimereală, ci un calcul bine aranjat.

Ași spune mai mult: ședința a avut o dedicație concretă și anume – subiectul concesionării Aeroportului. S-ar părea că acesta nu avea ce căuta pe ordinea de zi a ședinței Guvernului, existând în privința lui Hotărârea din ajun a Parlamentului care a fixat clar că autoritățile se vor abține de la orice acțiune în ceea ce privește Aeroportul Chișinău până la expunerea Curții Constituționale. Mai există și dubla suspendare de către Înalta Curte a acțiunilor Guvernului pe acest caz. În plus, precum stipulează Acordul de constituire a Coaliției de guvernare, ordinea de zi este dezbătută mai întâi la Prezidiul Guvernului, iar punerea pe ordinea de zi a subiectelor trebuie să întrunească în mod obligatoriu consensul celor trei componente. Altfel nu se poate.

Ca să ocolească acest filtru, știind că liberal reformatorii vor insista să fie respectate deciziile Parlamentului și Curții Constituționale și nu își vor da consensul, cele două componente interesate, au recurs la un tertip: ele au omis fixarea chestiunii pe ordinea de zi, vicepremierul Lazăr, tot dânsul ministrul economiei, venind parcă pe neașteptate cu propunerea ca subiectul să fie totuși discutat în ședință. După o scurtă precizare a pozițiilor și trecând peste observația pertinentă a  liberal reformatorilor că nu au fost respectate procedurile formării agendei de lucru a ședinței, primul ministru Iurie Leancă, i-a mulțumit vicepremierului pentru prestație, de citit – tupeu, și a pus la vot includerea pe ordinea de zi a prețiosului subiect. Până la asta primul ministru nu a scăpat prilejul să trimită câteva săgeți în direcția celor din, citez cuvintele premierului – „opoziția Coaliției noastre”, avându-i în vedere, desigur, pe liberalii reformatori, care iată, interpretează greșit și recurg la speculații vizavi de darea în concesionare a Aeroportului Chișinău.

Trebuie de remarcat că punerea la vot în ședința din 4 octombrie, a înregistrat o situație inedită – pentru prima dată la o ședință de guvern s-a întâmplat că o parte din membrii guvernului, fie și minoritară, a ales să se pronunțe împotriva, atât a includerii unei chestiuni pe ordinea de zi, cât și a proiectului de hotărâre luat pe marginea lui. Subiectele de umplutură au fost examinate repede, fără prea mult interes, domnul Lazăr intrând imediat în esența subiectului prohibit de Parlament și Curtea Constituțională, dar atât de râvnit de o parte dintre guvernanți încât aceștia nu se pot abține să forțeze prevederile Legii fundamentale și să ignore două, dintre cele mai înalte instituții ale statului. De ce atâta precipitare, de ce atâta grabă, soră cu panica? De ce vrea Guvernul, cu tot dinadinsul și în ruptul capului, să dea în concesiune principalul și unicul său aeroport unui agent care provine dintr-o țară ce ține sub ocupație militară o bună parte a teritoriului național și în chiar zilele în care este făcută tranzacția, a dezlănțuit un adevărat război economic împotriva propriei lui țări? Și nu pe un an doi, ci pe 49 de ani, până în 2062!

Păcat că suntem puși în situația să ne declarăm dezacordul cu ceilalți colegi din Coaliția de guvernare. Ne dăm seama că astfel în Coaliție pot apărea fisuri periculoase pentru existența ei, că lipsa de consens riscă să tulbure stabilitatea politică de care Republica Moldova are azi nevoie ca de aer. Dar atunci când liberal reformatorii au consimțit, în pofida multor riscuri și inconveniente, să formeze această guvernare, ei au avut în vedere un parteneriat încheiat cu cele două partide în numele continuării mersului european, al dezvoltării democratice spre binele tuturor cetățenilor și nu o complicitate la lucruri care stârnesc atâtea nedumeriri și sunt de departe împotriva atât a folosului public, cât și a interesului național. Ori, în asemenea acțiuni, încheiate într-un domeniu strategic, cum este aviația civilă, și încă pe o durată foarte mare, lucrurile trebuie cântărite bine de tot, măsurate de șapte ori înainte de a fi trasate. Ar fi normal și firesc într-o coaliție ca atunci când unul dintre parteneri înaintează celorlalte două componente careva dubii, cheamă la o examinare mult mai serioasă, în toate aspectele, a tranzacției, ele ar trebui să țină cont de aceste observații, să le îndrepte, dacă este necesar, ori să demonstreze că ea, tranzacţia, nu ascunde altceva decât interesul public în loc să o eticheteze drept „opoziție a Coaliției”.

Nu știm ce garanții au domnii Leancă și Lazăr că acest proiect va funcționa așa precum încearcă ei să ne convingă, când se știe foarte exact că orice rublă rusească este marcată politic, mai cu seamă în asemenea domenii strategice cum este transportul aerian. Când le vorbim de aceste componente ale afacerii, cea politică și cea de securitate, colegii noștri de Coaliție i-au apă în gură, se prefac a nu înțelege despre ce este vorba și insistă că temerile noastre sunt deșarte și că din contră, ar trebuie să ne arătăm fericiți pentru faptul că s-a găsit cineva să investească sume atât de mari în modernizarea aeroportului și a infrastructurii lui. Un asemenea comportament provoacă întrebarea firească: cel fel de oameni de stat suntem noi dacă la promovarea unei tranzacții cu impact și repercusiuni adânci și de lungă durată asupra a tot ce înseamnă securitate națională, nu se pornește de la analiza situației politice și geopolitice concrete, nu se simulează scenarii și nu se calculează consecințele ce ar putea surveni în urma aplicării lor.

Să ne imaginăm o situație stupidă când președintele Statelor Unite ar apăra în Congres cauza unei foarte mari și binevenite investiții în modernizarea aeroportului Dallas din Washington sau JFK din New York, trecând ușurel peste faptul că investitorii sunt, acolo, niște bieți oligarhi talibani, ori și mai rău, provin dintr-o țară controlată de Al Qaeda. Este imposibil, veți spune. Așa este. De ce atunci aceste stupidități au șanse foarte mari să se întâmple realmente în Republica Moldova. De ce primul ministru Leancă, cel care este foarte bine cotat în cercurile politice din Uniunea Europeană își pune cariera pe tapet de dragul unei tranzacții atât de dubioase și riscante. Să fie atât de mare miza acestei afaceri, să fie atât de impresionant interesul cuiva din umbră ca ea să fie încheiată cât mai repede și în pofida temerilor venite dinspre societate și a nedumeririlor arătate de partenerii noștri de dezvoltare?

Și totuși, majoritatea membrilor cabinetului de miniștri, în afara miniștrilor liberal reformatori, au votat vineri (4 octombrie 2013) o hotărâre foarte stranie, menită să reconfirme hotărârea de guvern din 29 mai 2013, adică să dea legitimitate acelei decizii luate în ultima sa zi de activitate de un guvern demisionar, hotărâre care a deschis calea dării în concesionare a aeroportului Chișinău. O îndreptare „pur juridică”, care nu are nici o atingere politică, după cum a explicat foarte inventiv domnul viceprim ministru Lazăr, de parcă Guvernul ar fi o instanță de judecată, nu un organism politic.

Evident este că vineri guvernul nostru s-a convocat atât de pripit și și-a forțat atât de impardonabil competențele nu de dragul proiectului de lege al petardelor, dezbătut printre altele, ci având drept țintă ziua de mâine, 8 octombrie, când Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe marginea sesizării deputaților liberal reformatori vizavi de subiectul concesionării Aeroportului Internaţional Chișinău. Probabil, intenția Guvernului a fost să anticipeze o eventuală hotărâre nefavorabilă a Curții, șterpelindu-i abil de sub nas subiectul. Nu suntem siguri că a fost o acțiune constituțională de îndată ce Guvernul a emis o hotărâre cu putere retroactivă. Vom vedea ce ne va spune mâine Curtea Constituțională. Mingea este acum în terenul ei.

Pentru radio Vocea Basarabiei, Valeriu Saharneanu, deputat PLR

Lasă un răspuns