Desant european la Chișinău: vulnerabilități rezolvate de europeni și sabotate de moldoveni

Au mai fost și altădată lideri ai Uniunii Europene la Chișinău, dar din trei, să vină în aceeași săptămână doi, încă nu s-a pomenit. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene vine azi, 10 noiembrie, iar Roberta Matsola, președinta Parlamentului European vine a doua zi, mâine, 11 noiembrie.

Ce vânturi le aduce de-a valma pe cele două înalte reprezentante ale Uniunii Europene în micul stat abia intrat în anticamera sferei lor de responsabilitate? Evident, le aduce vânturile fierbinți ale războiului din estul Europei, dezlănțuit de Rusia. În Ucraina, războiul arde cu pară. Uniunea Europeană ajută această țară să reziste. Cu programe de susținere de miliarde de euro UE a venit încă de la începutul intervenției rusești și zilele acestea Ucrainei i se vor livra alte 18 miliarde de euro în vederea creșterii capacității de rezistență.

În Republica Moldova războiul arde fără pară, în forma lui hibridă. Dar sub diferitele ei laturi există suficient jăratec de-a gata să dea în flăcări la primul suflu mai puternic de vânt războinic. Cu ajutorul guvernărilor lașe de la Chișinău, dar și a demnitarilor de prim rang – trădători sub acoperire și fără – Rusia a făcut din Republica Moldova un poligon de testare a diferitor forme de capturare a statelor: fie prin agresiunea militară brutală (hard power), fie prin agresiunea politică „blândă” (soft power), fie combinându-le. Acum Chișinăul se află exact sub lovitura acestei combinații: Moscova l-a cooptat și pe banditul Șor, care în colaborare cu mai vechii ei colaboranți, Voronin și Dodon, a fost însărcinat să zguduie cât se poate de puternic și, dacă se poate, să dărâme cu totul guvernarea pro-europeană instalată de popor în urma ultimelor alegeri prezidențiale și parlamentare. Sub presiunea crizelor stârnite de ruși prin manipularea pieței energetice și a războiului din Ucraina, Șor, Voronin, Dodon & Co încearcă să convingă cât mai mulți cetățeni năpăstuiți să-și dorească același lucru cu Șor (Dodon și Voronin), adică cu Moscova – răsturnarea puterii politice legitime.

Uniunea Europeană vede toate acestea. Privită în ansamblul țărilor învecinate cu statele atrase în război – Rusia, Belarus și Ucraina – Republica Moldova este statul cel mai greu afectat de criza energetică și cel mai vulnerabil în fața provocărilor puse la cale de partea agresoare a acestui război pe întreg spațiul dintre Marea Baltică și Marea Neagră. Așa cum Uniunea Europeană a declarat că nu-l poate lăsa pe Putin să fie câștigător în războiul de foc din Ucraina, cu atât mai mult ea nu va lăsa Rusia să aibă câștig de cauză în războiul hibrid dus în Republica Moldova. În primul rând, pentru că acest lucru nu-l va permite România, țara-membră a UE cea mai interesată ca Republica Moldova să nu devină din nou vasala Rusiei. Ar fi prea de tot ca așa ceva să se întâmple a treia oară în treizeci de ani.

Misiunea desantului de elită al Uniunii Europene la Chișinău are scopul deci să consolideze capacitatea de rezistență a noului ei candidat la asociere din această parte a continentului, grav afectată. Este de presupus că Președinta Consiliului (Guvernului) Europei și președinta legislativului european nu vin în Republica Moldova decât să dea un mesaj puternic cetățenilor Republicii Moldova că ei nu vor fi lăsați singuri în fața nevoilor provocate de Rusia. Cele două înalte reprezentante ale instituțiilor europene vor propune, bineînțeles, susținere financiară consistentă și vor adresa cuvinte de încurajare populației Republicii Moldova, îndemnând-o să aibă încredere în partenerii ei europeni și să reziste.

Autoritățile Republicii Moldova acuză încă de la începutul crizei energetice și a războiului un grad înalt de vulnerabilitate a statului pe care-l gestionează. Vulnerabilități, spun ele, sunt nenumărate, iar două se remarcă în mod special: vulnerabilitatea financiară a statului și vulnerabilitatea populației încă dependente de propaganda rusă. Constatăm că prima vulnerabilitate este înțeleasă de Uniunea Europeană și ea s-a angajat să participe la soluționarea practică și efectivă a problemei. Dovada cea mai grăitoare este vizita din aceste zile a celor două înalte reprezentante UE. Dar ce facem cu restul? Ce face Guvernul Republicii Moldova și instituțiile publice responsabile de domenii concrete? Iată că cea de-a doua vulnerabilitate este tocmai praful de pușcă pe care Moscova și trădătorii cooptați de ea îl folosește azi din plin în acțiuni de destabilizare a situației în Republica Moldova. Cine trebuie să oprească o dată și pentru totdeauna răspândirea acestei propagande pe teritoriul Republicii Moldova? Tot Uniunea Europeană? Și când, dacă nu în situația în care propaganda devine o agresiune la fel de distrugătoare ca și operațiunea militară directă?

Valeriu Saharneanu

10 noiembrie 2022

Leave a Comment

(0 Comments)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *