Dărâmarea sistemului, mandatul lui Năstase și opțiunea liberal-reformatorilor

Notam imediat după evenimentul electoral din 3 iunie despre importanța enormă a solidarității transpartinice de care are și va avea nevoie Andrei Năstase, beneficiarul votului consolidat care i-a adus victoria asupra candidaților binomului Plahotniuc-Dodon, pentru a-și umple de conținut mandatul său scurt.

Promovat de un partid nou, fără experiență în careva proiecte de guvernare, fie ele și locale, fără o minimă prezență în aceste structuri, Andrei Năstase are nevoie ca de aer de o susținere din partea partidelor care au deja reprezentanții lor în Consiliul municipal. Asta, pentru a fortifica acest cap de pod anti-oligarhic cucerit și a-l transforma din citadelă de rezistență, în platformă de lansare a unei ofensive generale împotriva sistemului marii corupții împletit de Partidul Democrat, aflat la guvernare în Republica Moldova.

Or, umplerea de conținut a mandatului lui Năstase este o cauză politică generală a dreptei, una de geopolitică și politică națională deopotrivă.

S-a văzut foarte bine: în campania electorală, dar și imediat după câștigarea mandatului toate atacurile împotriva candidatului dreptei anti-oligarhice erau construite în jurul „argumentului” că dânsul este sortit să devină un primar împăiat,  steril, distrofic, ineficient (de râsul lumii), fără putere și capacități de realizare a unor proiecte de dezvoltare a capitalei, neavând  sprijinul politic necesar în Consiliu.

Calculul este corect. Dar numai dacă el este făcut și pus să lucreze într-un sistem construit pe anti-valori și dedicat să servească interesele  unei singure persoane care la rândul ei stă în fruntea unei mafii. Este exact sistemul care funcționează  azi în Republica Moldova.  

În sistemul de valori normale, în care interesul public general și cel național autentic nu sunt flori de pus la ureche, lucrurile se pot întâmpla și altfel decât le văd și le croiesc strategii statului capturat. Altfel, înseamnă că alte partide și platforme politice prezente prin consilierii lor în „legislativul” municipal, să-i ofere lui Andrei Năstase sprijinul politic, și de altă natură, în tot ceea ce ține de administrarea și dezvoltarea eficientă a Capitalei. Lucru care s-a și întâmplat ieri: consilierii Partidului Liberal Reformator și alți colegi de-ai lor de platformă i-au anunțat public sprijinul primarului nou ales. Este prima susținere instituțională formulată oficial, adică public. Există și alte deschideri.

O vor face cu siguranță și consilierii altor partide dacă vor dori să arate că în activitatea lor au în vedere interesul orașului, al locuitorilor lui și nu al grupului politic dirijat de vreun lider mofturos și încremenit în capricii. Mă gândesc aici în primul rând la consilierii Partidului Liberal. Ultima vreme acest partid a devenit extrem de anti-oligarhic. Nu are prilej mai bun să o demonstreze la modul concret, susținându-l  în această luptă pe Andrei Năstase și contribuind la eficiența mandatului acestuia. Să o facă fără să vrea careva dividende. În interesul public.

Astfel, am putea semnala că „legislativul” municipiului Chișinău a intrat deja într-un proces de redimensionare. Am vrea să credem că el se va reașeza pe alte principii de funcționare. Le vrem raportate la valori democratice europene bazate pe integritate și slujire interesului public al celor ce îl compun. În scurt timp și cu bine dozată perseverență din partea primarului ales, Consiliul municipal ar putea să se transforme în reversul plăcut și contrastant al legislativului „central”, cârpit din resturi de partide în jurul Partidului Democrat, clădit din material politic alterat, corupt și coruptibil, șantajat șu șantajabil, imoral și demoralizant.

Desigur, Partidul Democrat va avea grijă ca lucrul acesta să nu se întâmple. Ori, dacă procesul e deja declanșat și nu poate fi oprit, măcar să fie întârziat cât mai mult, să fie compromis acolo unde se poate.

În an electoral Plahotniuc se teme cel mai tare de o alternativă cât de cât pusă la punct și funcțională în interes public a Parlamentului și Guvernului – acestea înhămate de mârțoage la interesul lui personal și al mafiei sale din Partidul Democrat. El va folosi din plin legiunea socialistă și pe proaspăt perdantul candidat socialist, setos de răzbunare. Aceștia au practica gherilei în războiul de transformare a Consiliului municipal în cloacă, în albie de porci. Pe fundalul uneltirilor socialiste se va vedea clar cine este cine în lupta anti-oligarhică.

Unii ar putea spune că lupta este inegală, că șanse de izbândă nu prea sunt. Este inegală dacă privim strict doar la cele două entități angajate: o alianță mica, abia vizibilă, care tocmai începe să se coaguleze pe platformă cucerită a primăriei municipiului Chișinău și marea hidră oligarhică împânzită peste tot în structurile statului, justiție și mass-media capturate.

Dar, dacă ne uităm la ansamblul lucrurilor, vedem că mica și nepretențioasa alianță anti-oligarhică are în spatele ei o mare rezervă de forțe, puteri care abia așteptă să fie chemate. Acestea sunt opinia publică și marea alianță cu cetățeanul, cu interesele și nevoile lui. Apelul la ele va fi determinant și întotdeauna de mare folos pentru cei care cutează schimbarea. Cu o singură condiție: apelanții să demonstreze bună credința în fapte și respectul neprefăcut.

Valeriu Saharneanu, 8 iunie 2018

Lasă un răspuns