Chicu pică tehnocrația guvernului său și acceptă rolul de complice în planurile antistatale ale lui Dodon

Prim-ministrul declarat tehnocrat, Ion Chicu, a anunțat luni, 18 noiembrie, că va face prima lui vizită peste hotare în Rusia. Chicu motivează plecarea prin faptul că „întrunirea (sic) a fost agreată de mult timp”. De cât de mult timp, apare întrebarea, dacă Guvernul lui Chicu era luni abia la a cincea zi de la facerea sa. Poate se are în vedere înțelegerea lucrată de Dodon încă în vară cu prim-ministrul rus Medvedev pentru a o afișa la Moscova pe Maia Sandu? Dacă e așa, ori așa pare să fie, atunci vizita lui Chicu la Moscova dă de pământ cu masca guvernului tehnocrat aninată de Dodon. Ne amintim că una din învinuirile cu greutate ale lui Dodon menite să îngroașe cu negru cauzele care au condus la demiterea Maiei Sandu din 12 noiembrie a fost și faptul că ea, chipurile, a ignorat obraznic „pila” pe care i-a aranjat-o în anticamera lui Medvedev. Dodon s-a plâns că demnitarul rus a rămas cu ochii în soare luni de zile așteptând-o pe Maia Sandu, iar ea și-a bătut joc și de autoritatea lui Dodon și de răbdarea premierului rus. Așa a explicat Dodon lucrurile privitoare la restanța gravă a Maiei Sandu în relația ei cu Moscova.

În realitate, demnitarului rus î-a fost în cot de vine ori nu vine Maia Sandu în vizită la el. Problema era a lui Dodon. Tot amânând vizita, Maia Sandu lovea direct în autoritatea prezidentului de Chișinău. El voia să pară puternic în fața lui Medvedev, să arate că este un Putin de pe Bâc, că datorită lui, iată, și la Chișinău lucrurile încep să intre în normalitatea demult statornicită la Moscova. Adică, un prim-ministru este supusul fără cârtire al prezidentului și orice recomandare a lui e poruncă sfântă dată premierului spre îndeplinire rapidă. Ce trebuia să creadă Medvedev în timp ce Maia Sandu, un prim-ministru situațional, nu dădea ascultare recomandărilor constante ale lui Dodon? Execrabil! Asta putea să creadă rusul! Că Dodon e un președinte de mucava, un veșnic suspendat, un terchea-berchea bun numai de vorbe.

Situația era penibilă pentru Dodon și, din rațiuni strategice, ea trebuia schimbată de urgență. Dodon are un plan cu Putin și Kozak. Planul este același – capturarea hibridă rusească a Republicii Moldova. Dodon avea deci nevoie de un prim-ministru complice, care să-i dea ascultare în toate. A lucrat pe ascuns încă din vară cu partidul lui Plahotniuc, cel care l-a făcut prezident. În toamnă, cu ajutorul lor, a demis-o fulger pe Maia Sandu și tot cu sprijinul consistent al democraților lui Plahotniuc și-a tras un guvern ca la carte. Sau ca la Moscova: premier și miniștri dodoniști-tehnocrați unul ca unul. Și, ca părerea lui Medvedev despre un Dodon terchea-berchea să nu se întărească precum betonul peste noapte, prezidentul de pe Bâc își împachetează la repezeală prim-ministrul și în a cincea zi de la grabnica lui facere anunță că îl va trimite în prima vizită peste hotare direct în anticamera premierului rus. Ce să facă? Să-și prezinte poclonul, loialitatea și să-l reabiliteze pe Dodon. Acum, după ce l-a văzut pe Chicu pus la cale, Dodon poate răsufla ușurat. Iată că a ajuns și el să poată coordona un prim-ministru și un întreg guvern cum îi vine la mână. La scară mai mică, dar de aceeași manieră ca idolul său, Putin.

Chicu va pleca cu închinăciunea la partenerul strategic a lui Dodon și reputația de prezident îi va fi oblojită. Apare însă problema reputației însăși a Guvernului Chicu instalat în grabă. Cum să zici de acum încolo că el este un cabinet de tehnocrați după ce chiar din prima lui vizită peste hotare se afișează într-o misiune eminamente politică. Ori, pragmatismul dictat de interesul economic al țării, cutuma diplomatică, dar și bunul simț sugerează unui guvern autentic tehnocrat și suficient de responsabil să exercite prima vizită în țara și comunitatea de state cu care Republica Moldova are cele mai dezvoltate relații economice și comerciale. În acest sens România și Uniunea Europeană sunt adresele strict indicate de aceste interese, cutume și obraz, dacă este.

Un prim-ministru tehnocrat, cu practica recentă al ministrului de finanțe în guvernul Filip, cum se prezintă dl Chicu, nu poate să nu știe că România este țara în care spre desfacere  merge cea mai mare parte a exporturilor Republicii Moldova. În acest aspect vital pentru Republica Moldova, în perioada ianuarie-august 2019, de exemplu, România este prezentă cu o pondere de 30%, pe când Rusia este la o cotă de doar 7%. Tendința asta se menține de ani buni, de pe vremea când Rusia impunea Republicii Moldova embargouri umilitoare de import formulate pe criterii politice. România și Uniunea Europeană și-au deschis atunci piețele, au salvat Republica Moldova. Chicu nu putea să nu știe că și în 2019, ca și în anii din urmă, 65% din exporturile țării lui revin pieței Uniunii Europene și numai 14,7% țărilor CSI luate laolaltă, inclusiv Rusia.

Atunci de ce Chicu pleacă nesăbuit și atât de grabnic la Moscova? De ce ignoră ostentativ realitățile economice și interesele vitale primordiale ale țării sale? Nu Moscova, ci Bucureștiul și Bruxellesul sunt capitalele de interes major pentru Republica Moldova. De acolo, de la București și Bruxelles, cetățenii noștri obțin prin intermediul guvernelor sprijinul efectiv: cel economic, financiar, social, necesar traiului și dezvoltării. Moscova ne tratează ca și cu treizeci de ani în urmă cu ocupația militară, cu embargouri comerciale costisitoare și umilitoare. Bine din relația cu ea îi este numai lui Dodon, care deocamdată se mai plimbă în libertate, dar și acest bine nu va dura.

Mai mult, Chicu vrea să arate că nu pleacă la Moscova pur și simplu, pentru a onora, cum zice el fără să-și dea seama, o vizită restantă, „agreată de mult timp”. Chicu pleacă punând accente manipulatoare. El invocă urgența de gradul zero – gazele, transportul, iarna, exportul, blocajele – dacă nu chiar salvarea Republicii Moldova de la o catastrofă iminentă. De ce face acest joc politic periculos și murdar? Pentru că așa l-a instruit să spună Dodon? Pentru că Dodon i-a poruncit să încerce schimbarea vectorului economic al țării în care gândește că a ajuns un mic dictator? Dodon a făcut și face bani personali din această activitate penală și va răspunde pentru asta. Dodon folosește în complicitate cu Kozak scheme de șantaj, precum permisele de acces pe piața rusă a transportatorilor în funcție de loialitatea guvernelor. A șantajat cu ele zilele trecute  Guvernul Sandu, acum, iată, prim-ministru Chicu va pleca la Moscova și le va obține, ca prin farmec.

Dodon este un pericol pentru statul autohton. El ar vrea să întoarcă Republica Moldova la perioada când depindea în proporție de 90% de piața rusească. Asta îi este sarcina și pentru asta el, soția și fratele lui sunt conectați prin diverse scheme la prizele cu bani rusești. Dar oare Chicu și ceilalți din Guvernul proaspăt instalat nu-și dau seama de rolul haimanalelor trădătoare care li s-a rezervat? Ori sunt și ei duși cu mintea ca și instalatorul lor.

Ori că sunt duși cu mintea, ori că sunt de aceeași minte cu Dodon este totuna pentru reputația acestui comando politic pus în locul principalei instituții executive a statului. Faptul este însă foarte grav pentru noi, cetățenii acestui stat. Plecarea politico-propagandistică a prim-ministrului și a echipei sale la Moscova – în direcția diametral opusă intereselor economice vitale ale țării – este  dovada unei grave perturbații de comportament care începe să se producă și la nivelul executiv superior de coordonare a activităților statului. Este mai mult decât o gafă a unui prim-ministru docil. Este începutul unor acțiuni conștiente, cu efecte geopolitice și geostrategice imprevizibile pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru statele de primprejur. Chicu pleacă la Moscova cu scrisoare de recomandare de la Dodon nu pentru a onora o vizită „agreată”, ci pentru a agrea intrarea lui în complicitate cu Dodon, în planul acestuia de capturare rusească hibridă a Republicii Moldova.

Valeriu Saharneanu

19 noiembrie 2019

Lasă un răspuns