Cetățeni ai Republicii Moldova, miluiți-vă pe voi înșivă
Altfel spus, după fronda de ieri dodonist-șoristă din Parlament, cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că salvarea lor din prinsoarea strașnicei pandemii este problema strictă a lor, a cetățenilor înșiși, nu a statului. Ieri, în persoana unei majorități parlamentare încropite pe sub masă de partidele lui Dodon și Șor, statul a scos într-o veselie problema sanitară impusă de pandemie din categoria medicinei de urgență și a trecut-o în categoria unei egoiste urgențe politice.
În fapt, dacă privim lucrurile mai atent, tripletul Dodon-Șor-Plahtniuc din Parlament a adus situația la „starea normală” a anului trecut, când pandemia a fost ajustată în totalitate la interesele de campanie politică ale președintelui de atunci, Dodon. Cum s-a terminat această aventură este bine știut. Pentru că a pus realegerea sa personală în funcția de șef al statului mai presus decât grija pentru viețile cetățenilor acestui stat, Dodon a fost sancționat dur. În loc de mandat nou, moldovenii i-au dat un mandat de plecare. Am mai spus: gestul a fost categoric și imposibil de ignorat. Dodon ar fi trebuit să-și dea seama, că decizia poporului este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și a intrat în vigoare imediat, la 15 noiembrie 2020. Numai că Dodon nu vrea să înțeleagă asta. El refuză să priceapă că în mentalul unei majorități puternic consolidate a cetățenilor, plecarea sa și a grupului criminal asociat lui este strâns legată de alegerile anticipate – ca etapă a aceluiași drum de plecare – și, de rând cu necesitatea combaterii pandemiei, ele, alegerile anticipate, au devenit o prioritate națională.
Probabil, Dodon nu o face pe prostul când arată că sancțiunea populară din noiembrie 2020 nu s-ar referi la persoana și comportamentul lui. Probabil, el așa și este, un prost irecuperabil, de îndată ce calcă semeț pe aceeași greblă: minte, trișează, substituie agenda urgențelor statului și continuă să sfideze marile lecții și îngrijorări populare. Or, toți cei care au trebuit să înțeleagă că introducerea forțată a stării de urgență este o manevră politică de blocare a alegerilor anticipate și nu o măsură de combatere a pandemiei, au înțeles asta fără putința de a fi convinși viceversa. Instaurarea în alb, sfidătoare și obraznică, a stării de urgență și fuga trasă pe dată la Moscova după scenariul politic de urmare a ei în interesul lui personal, este dovada că Dodon este mai mult decât o belea pe capul moldovenilor; el este răul absolut care în aceste vremuri al molimelor capătă dimensiuni deosebit de periculoase pentru viața fiecărui cetățean.
De aici, atâta vreme cât cele mai importante ramuri ale puterii politice din Republica Moldova vor mai depinde de voința lui Dodon (iar Dodon va încerca prin toate mijloacele ca această stare să dureze cât mai mult), mesajul dat moldovenilor ar trebui să aibă și conotația liturgică a unui îndemn la supraviețuire: milui-ți-vă pe voi, concetățeni; ridicați-vă la statura ființelor care se respectă, nu vă lăsați batjocoriți, răsculați-vă măcar în sinea voastră, debarasați-vă de beleaua care vă îngreuiază capetele și spălați-vă de răul absolut care vă inundă casele. Nu mizați pe mila statului. Pentru că statul pe care-l întrețineți și pe care contați la vremuri de nevoi, nu vă aparține. El aparține hoților și trădătorilor. Miluiți-vă pe voi înșivă și faceți-vă dreptate.
Valeriu Saharneanu
1 aprilie 2021
Leave a Comment
(0 Comments)