Anul 2015, între sincope și priorități
Edtorial Vocea Basarabiei, 5 ainuarie 2015
Slavă Domnului, anul 2015 s-a așternut peste noi, ca și peste toată lumea, iremediabil. Iremediabil înseamnă definitiv, asupră cărui lucru făcut nu poate interveni nimeni. E foarte bine că schimbările de an și anotimp nu depind de algoritmele politice.
E dovedit de când lumea: ce face bunul Dumnezeu e durabil și la timp, ce face omul e nesigur și vremelnic. Vedeți bine, în 2015, Republica Moldova a intrat cu un parlament abia născut, dar deja resuscitat cu o zi înainte de ași da prematur duhul. În 2015 am intrat cu un guvern în exercițiu, adică provizoriu peste măsură. Ca să nu mai zicem de alte istituții care se prefac că lucrează în așteptarea securii politice de după constituirea unei alianțe de guvernare. Dacă scimbările de ani și de anotimpuri s-ar face la voința politicienilor de azi ai Republicii Moldova aleși la 30 noiembrie, câtă bătaie s-ar isca pentru partajarea zilei de Sfântul Vasile, de Sfântul Ion, de Sfântul Gheorghe.
Dacă asta ar fi posibil, cred că chiar la prima ședință a parlamentului de după revelion ar putea să apară o inițiativă legislativă privind preschimbarea acestora în zilele sfântului Marian cel Mare de Bulbuci, a sfinților Trei Vlazi și a sfântului Mihai Președintele și Nepotul. Opoziția dură, cum s-a anunțat ea în ședința din 29 decembrie, ar veni cu propunerea să se instituie în afara graficului ziua sfântului Vladimir Vladimirovici Putin, iar țara să se numească de acum înainte Republica Federativă Putinmoldova. Asupra denumirii este de așteptat o reacție vehementă din partea fracțiunii liberale, dar dacă ceilalți ar accepta ca postul de președinte al țării să fie dat pe viață preacuviosului sfânt Mihai, iar primăria capitalei giuruită cu garanții Nepotului, propunerea ar trece. Asta, desigur, în numele consensului politic și al unicei în lume națiuni civice moldovenești, visată de sfântul făcător de minuni Marian cel Mare de Bulbuci.
Toate aceste bizarerii sunt în ordinea lucrurilor în Republica Moldova unde electoratul manipulat de cei doi Vlazi, a ales în locul unei Coaliții a stabilității, să fie guvernat în următorii ani de aceeași alianță învechită în certuri și împărțeli, indiferentă la reforme, la proiecte de dezvoltare, la realizarea obiectivelor de interes național. Așa cum decurg negocierile dintre partidele prezumtivei Alianțe, ea ar putea nici să nu aibă loc, să se încline în urma unei manevre a strategului liberal, din râla dreaptă, în cea stângă, să-i aducă la guvernare pe comuniști. A mai încercat această manevră în 2013, dar a fost împiedicat, slavă Domnului, să o facă. Acum nimeni nu îl poate opri, cu atât mai mult cu cât are în dotare un mare și puternic argument – cifra 13. 13 mandate în parlament puse pe seama celor doi Vlazi care în străduința lor de a-i anihila pe liberalii reformatori au sărit peste cal și au numărat în așa fel voturile încât sporul de mandate pentru partenerul lor liberal să se oprească exact la fatidica cifră. Sporul de 13 mandate este desigur o persiflare, dar în ceea ce privește număratul voturilor, adevărul este pe undeva pe foarte aproape. Cei doi Vlazi știu de ce.
La modul serios, partidele declarate pro-europene trebuie să constituie cât mai urgent noile instituții ale statului. Să o facă punând în capul lucrurilor interesul național, înainte ca Republica Moldova să intre în derivă. Semnele nu sunt prea bune pentru ea după 30 noiembrie. Restanțele în reforma juridică și ale administrației publice locale și centrale, concesionarea dubioasă a Aeroportului Internațional Chișinău fără ca în buget să intre un bănuț, înstrăinarea sistemului bancar în interesul altui stat, exact a celui care blochează Republica Moldova economic, politic și geopolitic, devalizarea celei mai importante bănci sunt acțiuni pe care partenerii occidentali le au puse pe seama unor oameni foarte concreți ai politicului moldovenesc. Sunt politicieni decidenți în fostele guvernări ale celor două Alianțe și a Coaliției și care au rămas cu aceeași putere de decizie în cea următoare, eventual, cu puteri și mai mari.
Nu se știe din care cauză, dar se poate ușor presupune, de ce guvernul american a hotărât să nu contuie tranșa a doua a Programului Compact pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană, la rândul ei, dă semne de nerăbdare, pe alocuri de iritare, pe marginea vorbelor sterile, fără să fie urmate de fapte, ale politicienilor moldoveni. Partenerii de dezvoltare, ca și cetățenii noștri de bună credință, așteaptă de la cei cu puterea fapte și doar fapte. Perioada indulgențelor din anii 2013-2014 a trecut. Anul 2015 și cei următori vor fi ai reformelor, ori următoarea guvernare nu va mai fi democratică și pro-europeană. Oare cunosc acest raționament bravii noștri politicieni angajați în împărțeli de funcții, posturi și ministere? Or, ei au intrat atât de adânc în acest proces încât vor insista să pună la împărțeală și anotimpurile anului.
Pentru Voceaa Basarabiei,
Valeriu Saharneanu