Retrospectiva PLR: 22 aprilie 2013. Partidul Liberal: Reformator sau Refractar

Partidul Liberal: Reformator sau Refractar

     După o săptămână de seism politic cu epicentrul în Partidul Liberal, azi începe alta care se anunță deosebit de importantă pentru soarta Republicii Moldova. Joi, criza politică de sistem declanșată de evenimentul tragic din Pădurea Domnească ar putea să se încheie cu instalarea unui nou guvern al aceleiași, în fond, coaliții democratice, posibil cu altă denumire. Asta ar însemna ca planurile opoziției comuniste, a patronilor ei din răsărit, dar și a contribuitorilor de pe dreapta politică, inconștienți, gripați pe idei fixe, să se prăvale din nou. A câta oară de la 2009 încoace, în ultima secundă dinaintea amorsării mecanismului de declanșare a unor alegeri anticipate dezastruoase.

Dezastruoase, pentru că orice cauză, fie ea și foarte nobilă și înălțătore, ar provoca revenirea comuniștilor la putere și ar însemna pierderi enorme pentru Republica Moldova, cu mult mai mari decât cele pricinuite de ei în 2001. Atunci, aceștea au anulat, din rațiuni politice netoate, reforma teritorial administrativă, reforma justiției, a educației, a sănătății și multe alte transformări menite să îmbunătățească viața cetățenilor, construind un stat de tip mafiot, criminal, de care cele două guverne ale Alianței pentru Integrare Europeană s-au poticnit lamentabil. Pericolul este iminent și acum, dacă cineva ar încerca să se joace de-a alegerile, ne arată ultimul sondaj, publicat chiar zilele acestea.

Stoparea reformelor, schimbarea vectorului de dezvoltare, care în condițiile de criză permanentă și datorită propagandei ostile, desfășurată zilnic și nestingherit de nimeni în propriul spațiu de forțe ostile interesului național, ce își pierde din ce în ce mai mult atractivitatea intrinsecă, ar însemna acum o nouă prăbușire în istorie, egală cu cea din 2001, dacă nu chiar cu cea din 1812. O revenire la normalitate, eventual printr-un nou 7 aprilie, undeva-cândva, prin 2026 sau 2030, cum o vede unii strategi, nu știm dacă va mai fi posibilă în condițiile în care din Republica Moldova ar pleca toată populația aptă de muncă și dornică de libertate, precum arată intenția acesteia. Iar un nou 1918, cel visat încă o dată de generația anilor 1990, va pleca în neant, aici, între Prut și Nistru, fiind înjghebat un stătuleț mutant, fixat pe orbita fixă a intereselor Kremlinului, de tipul celui Nord Koreean, programat să amenințe permanent și necontenit România și Uniunea Europeană.

Asta, pentru că populația de aici va avea drept motivație existențială nu identitatea și apartenența la națiunea română, ci ideologia urii față de această națiune, inoculată prin manipulare. Bacilul unui asemenea stat mutant este cultivat stăruitor chiar sub ochii noștri și cu participarea complice a Chișinăului, în stânga Nistrului. Ca să își anunțe intențiile, stătulețul a dat de veste că are de gând să își mute capitala duncoace de Nistru, la Tighina, mai aproape de Prut. În același spirit, comunitatea bulgară din sudul republicii este incitată să revendice un teritoriu în vederea încropirii unei autonomii proprii, iar autonomia găgăuză, pentru înființarea căreea săptămâna trecută numeroși foști deputați agrarieni au fost decorați cu Ordinul Republicii, presează Chișinăul să îi recunoască din ce în cei mai multe funcții caracteristice unui stat independent. Și tot așa mai departe. Am putea continua cu monopolurile în economie, prețurile înalte stabilite prin cârdășii corporatiste în comerțul cu produse alimentare și farmaceutice, corupția, contrabanda și alte sechele ale vechiului sistem care rămân nerezolvate pe spinarea populației sărăcite.

Este evident: procese care amenință grav populația Republicii Moldova  și statul sunt scăpate de sub controlul Guvernării. Dă mult de bănuit că o criză permanentă în compartimentul diriguitor al statului, criză care să îl dezbată de la preocuparea punctuală de problemele de viață ale cetățenilor și statului, ar putea fi parte al unui plan premeditat și bine pus la punct. Altfel cum ar putea fi explicat faptul că din cei 3 ani și 7 luni de guvernare a Alianței, Republica Moldova a avut doar 9 luni de stabilitate politică, în rest – doar criză și tulbureală.

Cum are nevoie o ființă de aer, așa are nevoie acum Republica Moldova de stabilitate politică. Asta ne-o cere populația la întâlnirile pe care le avem în teritoriu, la asta ne îndeamnă cu foarte multă însistență partenerii de dezvoltare, aliații și prietenii Republicii Moldova, asta ne-o arată sondajele de opinie și numeroasele luări de atitudine din spațiul public. De fapt, toată lumea conștientă și bine intenționată cheamă clasa politcă de la guvernare la responsabilitate. Orice altă acțiune care ar putea să provoace alegeri anticipate ar fi sinucigașă pentru destinul Republicii Moldova. Indiferent de motivația lor nobilă, la prima vedere,  – fie lupta cu corupția, fie contracararea controlului politic a instituțiilor statului – aceste acțiuni sunt contraproductive, nocive și contravin interesului național.

Anume din aceste rațiuni, Consiliul Reformator al Partidului Liberal având ca nucleu Fracțiunea parlamentară a acestui partid, a rupt tăcerea și a optat public pentru susținerea unui nou guvern al forțelor democratice, arătând, totodată, și asupra necesității stringente de democratizare a partidului. Apelul Consiliului a găsit răsunet în aceste zile în mai multe organizații teritoriale. Ne-am convins de aceasta asistând duminică, 21 aprilie, la ședința Consiliului raional al filialei Nisporeni a Partidului Liberal, care a susținut, aproape în unanimitate, Declarația Consiliului reformator și s-a pronunțat hotărât în favoarea convocării unui Congres extraordinar.

Acum este rândul conducerii partidului să se conformeze spiritului de renovare venit de jos, din rândul zecilor de mii de membri și simpatizanți ai Partidului Liberal. Conservatorismul ritos, reacția refractară la tendința firească de reînnoire, poziție adoptată de o parte a stafului partidului și de o minoritate de deputați liberali nu face față unui partid cu pretenții liberale europene.

Sâmbătă, la întâlnirea avută cu vicepresedintele Parlamentului Uniunii Europene Jacek Protasiewicz și eurodeputata Monica Macovei, reprezentanții Consiliului reformator al Partidului Liberal au găsit confirmarea susținerii pe care Uniunea Europeană o va acorda în continuare Republicii Moldova până la sfârșitul acestui an și în anii ulteriori, dacă la Chișinău  se va reinstala cât de curând stabilitatea politică. Atât participarea la guvernare, cât și impunerea Partidului Liberal ca factor stabilizator, dar și ca agent politic reformator, este vital necesară în spectrul general de democratizare și europenizare a societății Republicii Moldova. Are astăzi Partidul Liberal obiective mai importante ca acestea?

Valeriu Saharneanu, Fracțiunea Partidului Liberal

Lasă un răspuns