Scrisoare deschisă Procurorului General și Directorului CNA

În adresa:

Procurorului General al Republicii Moldova, Corneliu Gurin;

Directorului Centrului Național Anticorupție al Republicii Moldova, Viorel Chetraru

Spre cunoștința:

Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE);

Ambasadei Statelor Unite ale Amercii;

Ambasadelor Statelor-Membre ale Uniunii Europene;

Comunității analitice și mass-media a Republicii Moldova

Scrisoare deschisă

Îmi pare rău că nu pot începe prezenta scrisoare cu apelativul consacrat „Stimate domnule …” Luând în considerație felul în care au fost tratate plângerile trimise pe numele dumneavoastră spre examinare instituțiilor pe care le conduceți, mă văd nevoit să recurg la o formă mai neutră, mult mai adecvată:

Cetățene, Procuror General al Republicii Moldova, Corneliu Gurin,

Cetățene, Director al Centrului Național Antirorupție al Republlicii Moldova, Viorel Chetraru,

În calitate de Cetățean al Republicii Moldova, având garantat, în baza Articolului 20 al Constituției RM dreptul la justiție, am formulat în adresa Procuraturii Generale două plângeri: prima la 31 martie 2015 și a doua, la 20 mai 2015, iar în adresa Centrului Național Anticorupție o plângere în data de 9 iunie 2015.

Esența plângerii adresată Procuraturii Generale este următoarea: Postul de radio Vocea Basarabiei (deținătoare de licență – SRL „EMICO” ) al cărui fondator și acționar sunt, a fost cesionat printr-o decizie a Consiliiului Coordonator al Audiovizualului din data de 10 februarie 2014 firmei „Canal-X” SRL din Briceni. Cesiunea a avut loc în baza unei cereri depuse de administratorul postului de radio Veaceslav Țîbuleac, însoțită de actul Adunării Generale a „EMICO” SRL, confirmat de semnăturile a patru „asociați cu valoarea cotei de participare de 75%”. Numele subsemnatului lipsește din acestă listă.

Problema rezidă în faptul, cetățene Procuror General, că respectivul act este un fals, pentru că Adunarea Generală nu a avut loc, acționarii au fost ignorați ori înșelați, iar semnăturile de sub el, în afară de cea a administratorului de rea-credință V. Țîbuleac, sunt falsificate, presupun, de administrator. Lucrul acesta, în afară de subsemnatul îl confirmă cel puțin doi acționari cu cota de participare de 27,5% și 10%.

Substanța plângerilor a fost ca Procuratura Generală, cu funcția pe care o are în sistemul de drept al Republicii Moldova, să ateste ilegalitatea și să ia măsura de aplicare a legii în privința celui care a comis falsul în acte, înșelăciunea și înstrăinarea licenței postului de radio unui terț.

Procurorul secției financiar-economice Carolina Vicol a trecut ușor peste declarațiile subsemnatului, peste mărturiile și afirmațiile acționarilor înșelați, considerând că „probele acumulate în cadrul procesului penal nu confirmă alegațiile petiționarului”, iar „concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri”. Vă întreb, cetățene Procuror General, falsificarea evidentă și de necontestat al unui document în baza căruia o instituție media de categorie națională este deposedată de Licență în favoarea unei firme dubioase proaspăt create este o nevinovată presupunere?

Dumneavoastră, cetățene Procuror General al Republicii Moldova, ca absolvent al Facultății de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi, deţinător al gradului suprem de clasificare în organele Procuraturii Republicii Moldova – „Consilier juridic de stat de rangul I”, deţinător al gradului suprem de calificare în serviciul public – „Сonsilier de Stat al Republicii Moldova de clasa I”, considerați la fel că declarațiile de contestare a documentului, ca falsificat, de către acționarii înșelați, este o presupunere și probele evidente de falsificare și înșelăciune rămân în continuare alegații?

Cred că da, dacă la cea de-a doua plângere din 20 mai 2015, adresată dumnevoastră personal, procurorul, șef-interimat al Secției investigații financiar-econmice a Prouraturii Generale, Ghenadie Pîrlii, constată în răspunsul său că „toate argumentele formulate de petiționar în actul de sesizare și, respectiv, plângerea din 20.05.2015, privind pretinsele ilegalități comise la perfectarea deciziei nr.01 din 10.01.2014 a asociaților „EMICO”SRL prin care s-a decis cesionarea Licenței, au fost examinate multilateral și sub toate aspectele în cadrul controlului efectuat de către procurrul C. Vicol”. Procurorul, Șef-interimar Gh. Pîrlii dispune și el respingerea „ca NEÎNTEMEIATĂ plângerea dlui Vl. Saharneanu privind dezacordul cu ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 04.05.2015”.

Făcând abstracție de titlurile și rangurile pe care le dețineți, îmi voi permite, cetățene Procuror General al Republicii Moldova să atrag atenția că în afară de probele „de sub picioare” pe care „specialiștii” dumneavoastră se străduie să nu le observe și să le înconjoare cu îndârjire, vă voi aduce și alte argumente conținute în plângeri pe care instituția dumneavostră, în persoana procurorilor Carolina Vicol și Ghenadie Pîrlii le-a ignorat cu obstinație.

  1. Radio Vocea Basarabiei este o instituție mass-media de categorie națională și examinarea dosarului ei ar fi trebuit să aibă girul excepționalității în ceea ce privește rigoarea respectării Legii în Republica Moldova, având în vedere sensibilitatea subiectului pentru reputația Republicii Moldova ca semnatară a Acoordului de Asociere la Uniunea Europeană, reacția opiniei publice naționale și internaționale;
  2. Cesionarea licenței prin fals și înșelăciune a condus la schimbarea deținătorului licenței. Canal-X SRL este o firmă din Briceni, al cărui acționar 100% este un oarecare Igor Cijov, care la rândul său este administratorul „Caravita Co” SRL, al cărui acționar 100% este Vladimir Rusu, nepotul liderului PLDM Vlad Filat. Un procuror care s-ar afla în serviciul Republicii Moldova ar face în mod obligatoriu legătura logică pe filiera administrator/falsificare Țîbuleac-cesionare/beneficiar. Iar beneficiarul postului de radio este fostul prim-ministru și președintele PLDM Vlad Filat. Cazul este, deci, unul de corupere financiar-economică, având profunde conotații politice. Este deci un caz de preluare a unei proprietăți prin metode combinate – raider/corupere;
  3. Cesionarea prin uz de fals și înșelăciune a fost precedată de o perioadă de pregătire în care Vladimir Filat l-a atras de partea sa pe administratorul Țîbuleac, l-a finanțat discret și l-a determinat să renunțe la administrarea eficientă a instituției în schimbul punerii în aplicare a unei scheme de îndatorare financiară a postului de radio. În etapa finală, pe contul „EMICO” SRL au fost transferate sume importante, de categoria milioanelor, virate din partea unor firme, având motivări arbitrare și contracte de servicii false. Administratorul a refuzat să raporteze acționarilor despre natura și justificarea tranzacțiilor, astfel îndatorând postul de radio abuziv și cu rea credință.
  4. Drept recompensă pentru aducerea la îndeplinire a schemei de înstrăinare a licenței postului de radio, care poate fi calificată în limbajul uzual drept raider, administratorul V. Țîbuleac s-a ales cu o casă în mun. Chișinău, dânsul locuind dintotdeauna în or. Nisporeni. Un procuror care ține la profesia sa și care s-ar afla în serviciul Legii ar fi luat, cel puțin ca variantă de lucru, trei piste de cercetare împletite între ele: b) Cum administratorul unui post de radio făcut falimentar a devenit el însuși milionar în perioada de după cesionare; și
  5. c) Dacă nu cumva noua casa din Chișinău a administratorului poate fi considerată obiect al mitei.
  6. a) Care este originea și statutul sumelor de bani (peste 8 milionane lei) apărute din senin ca datorii pe conturile „EMICO” SRL;

Cetățene, Direcor al Centrului Național Anticorupție,

„Alegațiile” conținute în Punctele 3 și 4 au făcut subiectul Plângerii expediate în adresa instituției dumneavoastră. De ce, mă veți întreba, dacă am sesizat PG?. Pentru că subsemnatul a descoperit din prima zi a desfășurării anchetei că Procuratura Generală va demonstra totalul dezinteres față de aceste „nimicuri irelevante”. Deși în cazul sesizat al postului de radio Vocea Basarabiei fenomenul corupției și elementul coruptibil se arată în forma cea mai evidentă și cea mai sfidătoare în adresa Legii. Am considerat de datoria mea să fac apel și la instituția dumneavoastră creată de stat special în scopul luptei cu corupția și întreținută de cetățeni pentra ca ea să combată corupția. Sincer să fiu, nu am nutrit nicio speranță ca veți reacționa în spiritul respectării legii și a statutului instituției, dar am vrut să verific o dată în plus cum lucrează sistemul. Și m-am convins. Lucrează bine. Chiar foarte bine. Ași spune, Excelent! Doar că nu la combaterea corupței în eșaloanele superioare, ci la acoperirea corupților și a corupției ca fenomen, la subminarea încrederii noastre în instituțiile pe care le conduceți și, în ultimă instanță, în acest stat.

Precum am bănuit, CNA nici nu a încercat să pătrundă în subiect și răspunsul semnat de dumneavoastră, cetățene Chetraru, este mai mult decât relevant: „Centrul… vă comunică că faptele invocate au fost anterior examinate și emisă o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale din 04.05.2015 de către procurorul în Secția investigații financiar-economice Carolina Vicol…. Reeșind din cele expuse, examinarea de mai departe a petiției dvs. a fost sistată.”

Iată deci, două instituții cu atribuții fundamentale în garantarea activității impecabile a statului de drept conduse de doi cetățeni. Unul, Procuror General cu cel mai înalt rang al profesiei și cel de-al doilea, Director al Centrului Național Anticorupție, în grad de general, se spală pe mâini și transformă actul justiției în farsă.

Nu am nicio îndoială, cetățene Procuror General, că examinarea plângerii mele a fost atribuită „întâmplător” cetățenei procuror Carolina Vicol. Mai multe surse mass-media sugerează că respectiva cetățeană-procuror este soția lui Nicolae Vicol, fost director al Inspectoratului Fiscal de Stat, recent judecat cu executare pentru corupție și surpins în interceptări telefonice de comitere a unor comenzi politice ilegale ale fostului prim-ministru Vlad Filat, demis și el pentru susceptibilitate de corupție – tot dânsul beneficiarul final și exclusiv al cesionării prin fals în acte, înșelăciune și corupere a postului de radio Vocea Basarabiei.

După cum v-ați aranjat în spatele unei dispoziții vădit eronate emise în urma unor constatări voit superficiale de un procuror, aflat în conflict de interese, voi, cetățene Procuror General și cetățene Director CNA, v-ați înscris printre complicii la crima de înstrăinare prin fals în acte, corupere și furtișag, al cărei victimă a căzut postul independent de radio Vocea Basarabiei.

Într-o replică la avertismentul că ar putea fi chemat în fața legii pentru relele făcute, administratorul postului de radio a schițat obraznic că nu are nicio teamă, că „aici el le aranjează pe toate”. Aici, se are în vedere Republica Moldova, iar cel ce le „aranjează pe toate” în Republica Moldova este „șăful” hoților și corupților, Vlad Filat, desigur, cu voia și buna înțelegere a altor „șăfi” peste Republica Moldova care au subordonat legea și au confiscat statul. Îmi pare rău că oameni tineri ca dumneavoastră, bine pregătiți profesional, se fac complice la aceste fărădelegi.

Sper că tentaculele clientelei statului oligarhic să nu poată „aranja” legea și acolo, la CEDO, unde ne vom adresa neapărat.

Sunt convins, că așa precum am cucerit Independența în luptă cu sistemul criminal al partidului bolșevic în 1991, așa cum am reușit izbânda în fața statului comunist mafiot în 2009, tot așa ne vom dezbăra în curând și de statul oligarhic al tâlharilor și corupților, al cărui stâlpi ai rușinii sunteți și voi, cetățene, Procuror General, Gurin și dumneata, cetățene, Director CNA, Chetraru.

Pentru conformitate, Valeriu (Vladimir) Saharneanu,

Fondatorul postului de radio Vocea Basarabiei,

Ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova